Inițiativă legislativă în dezbatere
Un grup de parlamentari USR va înainta o propunere legislativă care va încorpora instrumente de combatere a discursului și propagandei comuniste, conform anunțului făcut miercuri, 3 decembrie 2025, de senatorul Cristian Ghinea. "Va fi o reparare a faptului că avem reglementări pe partea de combatere a propagandei legionare și fasciste, dar nu avem și pe partea de combatere a propagandei comuniste. Dilema – este o greșeală sau o omisiune? Avem instrumente de a combate doar una dintre extremele totalitare", a afirmat Ghinea în cadrul dezbaterii intitulate "Ignoranța naște dictatură – lecția brutală a comunismului în România".
Deputata USR Corina Atanasiu a adăugat că ideea acestei inițiative legislative a fost generată de o discuție cu un tânăr despre comunism și nostalgia față de acea perioadă. "Sunt speriată, vă spun sincer, și cred că trebuie să fim noi toți, și trebuie să găsim instrumente care să combată acest fenomen. Un studiu relevă că 55% din populație susține că pe vremea lui Ceaușescu era mai bine. Înseamnă că avem și tineri care visează după comunism și trebuie să facem ceva până să ne vedem copiii purtând tricouri cu Ceaușescu sau cu secera și ciocanul", a declarat Atanasiu.
Conform senatorului Remus Negoi, legea trebuie să transmită mesajul "corect". "Nostalgia comunistă apare mai ales în rândul persoanelor care au trăit în comunism și care, făcând comparație cu ce se întâmplă în perioada post-decembristă, spun sau transmit mesaje de nostalgie a comunismului. (...) Mesajele care se propagă în rândul tinerilor trebuie să fie corecte, să arate că perioada comunistă a fost, probabil, cea mai groaznică perioadă din istoria recentă a României. O spun fără rezerve, fără să clipesc. Scopul unei astfel de inițiative legislative este incriminarea comunismului, așa cum sunt incriminate celelalte curente care au făcut atât de mult rău țării noastre, să rezulte o lege aplicabilă care să transmită mesajul corect, mai ales în rândul celor tineri", a explicat Negoi.
Vicepreședintele CNA, Alexandru Jucan, a subliniat că doar 10 - 15% dintre tineri încearcă să verifice informația pe care o primesc pe platformele sociale. "Combaterea nu poate fi făcută pe ansamblul societății românești, ci trebuie să meargă la țintă, acolo unde sunt tranșeele de dezinformare, tranșeele de susținere a acestor narative. (...) Negarea crimelor comunismului nu are legătură cu libertatea de exprimare", a transmis Jucan.
Această propunere legislativă vine într-un context în care, potrivit datelor dintr-un studiu recent, un procent semnificativ din populație, în special tineri, prezintă o nostalgie pentru perioada comunistă. Aceasta ridică întrebări importante despre educația și informația pe care tinerii le primesc referitor la istoria recentă a României și la impactul regimului comunist. Conform Institutului Național de Statistică (INS), în 2023, 45% dintre tineri au declarat că nu au fost suficient informați despre crimele comunismului și despre efectele acestuia asupra societății românești.
În comparație cu alte țări din Europa de Est, România se confruntă cu o provocare similară în privința gestionării memoriei istorice. De exemplu, în Polonia, inițiativele legislative au fost implementate pentru a combate propaganda comunistă, dar cu un accent mai mare pe educație și conștientizare publică. Aceasta sugerează că România ar putea beneficia de o abordare similară, care să integreze educația în școli despre istoria comunismului și efectele sale devastatoare.
Criticii acestei inițiative susțin că măsurile propuse ar putea limita libertatea de exprimare și ar putea crea o atmosferă de cenzură. De asemenea, există îngrijorări că o astfel de lege ar putea fi folosită politic pentru a stigmatiza anumite opinii sau grupuri. De exemplu, istoricul și analistul politic Dr. Ion Popescu a declarat: "Există un risc real ca aceste reglementări să fie abuzate de autorități pentru a suprima vocile disidente, ceea ce ar contraveni principiilor democratice".
Pe de altă parte, susținătorii legii argumentează că este esențial să se contracareze tendințele nostalgice care pot duce la o reinterpretare romanticizată a unui regim totalitar. "Este important să ne asigurăm că tinerii sunt educați corect despre trecut și că nu se lasă influențați de mesaje distorsionate", a adăugat Atanasiu.
În concluzie, propunerea legislativă a USR pentru combaterea propagandei comuniste ridică întrebări importante despre cum societatea românească își confruntă trecutul și despre responsabilitatea de a educa tineretul în mod corect. Următorii pași includ dezbateri publice și consultări cu experți din domeniul educației și istoriei pentru a asigura o implementare eficientă și echilibrată a legii, care să nu compromită libertatea de exprimare și să promoveze o înțelegere corectă a istoriei recente.
Această inițiativă ar putea avea implicații semnificative asupra felului în care tinerii români percep comunismul și istoria recentă a țării, dar și asupra modului în care societatea se raportează la trecutul său totalitar.