Acord istoric pentru energie
Uniunea Europeană va renunţa complet la gazele ruseşti, după ce Consiliul European şi Parlamentul European au ajuns la un acord privind interzicerea treptată a importurilor de GNL şi gaze prin conducte, un pas major în reducerea dependenţei energetice de Moscova. Acordul a fost anunţat pe 3 decembrie 2025, la finalul unei sesiuni de negocieri intense. "Acesta este un moment decisiv pentru Uniunea Europeană, care îşi reafirmă angajamentul faţă de independenţa energetică", a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.
Consiliul European a anunţat că eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia se va desfăşura până în 2027, ca parte a eforturilor de a pune capăt dependenţei de energia rusă. Conform acordului, interdicţia va fi implementată treptat, cu o interdicţie totală a importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) şi de gaze naturale prin conducte, începând cu sfârşitul anului 2026 pentru GNL şi toamna anului 2027 pentru gazele transportate prin conducte.
În octombrie 2025, 12% din importurile de gaze naturale ale UE proveneau din Rusia, o scădere semnificativă faţă de 45% înainte de invadarea Ucrainei în 2022. Acest lucru reflectă o schimbare majoră în politica energetică a Uniunii, care s-a concentrat pe diversificarea surselor de aprovizionare. Ungaria, Franţa şi Belgia sunt printre ţările care continuă să primească gaze din Rusia, conform unui raport Reuters.
Acordul reprezintă un compromis între Parlamentul European, care a susţinut o interdicţie mai rapidă, şi statele membre care au solicitat mai mult timp pentru a se adapta. În ceea ce priveşte conductele de gaze, interdicţia contractelor pe termen lung va intra în vigoare la 30 septembrie 2027, cu condiţia ca stocurile să fie suficiente, şi se va aplica cel târziu de la 1 noiembrie 2027. În contrast, pentru GNL, interdicţia va începe pe 1 ianuarie 2027.
Acest calendar va trebui să fie aprobat de statele membre şi de Parlament, dar acordul deschide calea pentru un vot care se preconizează a fi fără surprize. Companiile europene vor putea invoca un caz de „forţă majoră” pentru a justifica legal aceste încălcări contractuale, în conformitate cu interdicţia de import decisă de UE. Această abordare legislativă a fost aleasă pentru a evita un veto din partea unor state membre, cum ar fi Ungaria şi Slovacia, care au fost considerate apropiate de Moscova.
De la invadarea Ucrainei, Uniunea Europeană a căutat modalităţi de a reduce veniturile Rusiei provenite din exportul de gaze. Ponderea gazului rusesc în importurile de gaze ale Uniunii Europene a scăzut de la 45% în 2021 la 19% în 2024. Totuși, în ciuda eforturilor de a reduce aprovizionarea prin conducte, UE a orientat o parte din importuri către GNL, care este transportat cu nave, descărcat în porturi, regazeificat şi apoi injectat în reţeaua europeană.
În 2024, Rusia a reprezentat 20% din importurile de GNL ale UE, ceea ce înseamnă aproximativ 20 de miliarde de metri cubi din cele aproximativ 100 de miliarde de metri cubi importate. Această situație subliniază complexitatea tranziției energetice a Uniunii Europene, care caută să îşi reducă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia.
Este esenţial ca statele membre să colaboreze eficient pentru a implementa aceste măsuri, având în vedere provocările economice şi sociale pe care le poate aduce tranziţia. În acest sens, va fi important să se asigure o tranziţie echitabilă pentru regiunile cele mai afectate de schimbările în politica energetică.
În concluzie, acordul recent este un pas important în direcţia independenţei energetice a Uniunii Europene, dar va necesita cooperare strânsă între statele membre pentru a asigura o implementare eficientă a noilor reglementări.