Restricții severe de imigrație
Suspendă imigrația reprezintă subiectul principal al acestui articol. Suspendarea imigrației se aplică persoanelor care proveneau din 12 ţări ai căror cetăţeni nu mai aveau dreptul să intre în Statele Unite începând din luna iunie, precum şi cetăţenilor din alte şapte ţări care au fost supuse restricţiilor de viză, potrivit unui memoriu privind imigraţia, consultat de AFP. Cererile pentru 'cartea verde' din partea cetăţenilor ţărilor afectate, precum şi cererile de naturalizare sunt suspendate. Lista include unele dintre cele mai sărace şi mai instabile ţări din lume, notează AFP.
În iunie 2025, Donald Trump a ordonat o interdicţie de călătorie în Statele Unite pentru cetăţenii din Afganistan, Myanmar, Ciad, Republica Congo, Guineea Ecuatorială, Eritreea, Haiti, Iran, Libia, Somalia, Sudan şi Yemen. Celelalte şapte ţări afectate sunt Burundi, Cuba, Laos, Sierra Leone, Togo, Turkmenistan şi Venezuela.
Secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, a scris luni seară pe platforma X că i-a recomandat preşedintelui american Donald Trump 'o interdicţie totală de intrare pentru cetăţenii fiecărei ţări nenorocite care ne-a inundat naţiunea cu criminali, lipitori şi dependenţi de asistenţă socială'. 'Nu-i vrem, pe niciunul dintre ei', a spus ea.
Marţi, preşedintele SUA s-a lansat în propria sa diatribă împotriva Somaliei, afirmând că migranţii din această ţară africană - pe care i-a numit 'gunoaie' - nu ar trebui să fie bineveniţi în Statele Unite. 'Nu-i vreau în ţara noastră', a insistat Trump.
De la atacul de la Washington din 26 noiembrie 2025, atribuit unui cetăţean afgan, care a ucis un membru al Gărzii Naţionale şi a rănit grav un alt soldat, administraţia Trump a îngheţat toate deciziile privind acordarea de azil în Statele Unite. Această măsură a fost luată în contextul unei intensificări a retoricii anti-imigraţie din partea administraţiei Trump, care a făcut din lupta împotriva imigraţiei ilegale prioritatea sa principală. Trump a descris situaţia ca o 'invazie' a Statelor Unite de către 'infractori din străinătate' şi a comunicat frecvent despre deportarea imigranţilor.
Însă programul său de deportări în masă a fost zădărnicit sau încetinit de numeroase hotărâri judecătoreşti, în special pe motiv că cei vizaţi trebuie să îşi poată exercita drepturile. Această situaţie a generat controverse în rândul experţilor în drepturile omului, care subliniază că astfel de măsuri pot duce la încălcarea drepturilor fundamentale ale indivizilor.
În acest context, este important de menţionat că Uniunea Europeană a adoptat, de asemenea, măsuri restrictive în privinţa imigraţiei, dar cu un accent mai mare pe integrarea şi protecţia drepturilor refugiaţilor. Spre deosebire de SUA, unde accentul pare să se pună pe securitate, în UE există o tendinţă de a aborda problema imigraţiei dintr-o perspectivă umanitară, ceea ce poate duce la o divergenţă semnificativă în politicile de imigraţie între cele două entităţi.
Această decizie de suspendare a imigraţiei pentru anumite ţări ar putea avea implicaţii pe termen lung pentru relaţiile internaţionale ale Statelor Unite, în special în rândul ţărilor afectate, care se confruntă deja cu provocări economice şi sociale majore. În plus, va fi interesant de observat cum va reacţiona comunitatea internaţională la aceste măsuri şi ce efecte vor avea acestea asupra percepţiei globale a SUA ca destinaţie pentru refugiaţi şi imigranţi.
Este esenţial ca administraţia americană să găsească un echilibru între securitate naţională şi respectarea drepturilor omului, întrucât măsurile extreme pot duce la o deteriorare a imaginii internaţionale a Statelor Unite și la o creștere a tensiunilor diplomatice.