Acuzatii de marketing înșelător
Procurorul orașului San Francisco, David Chiu, a intentat un proces împotriva a 11 mari producători de alimente ultraprocesate, printre care se numără Coca-Cola, Kraft Heinz și Nestle. Acest demers, considerat primul de acest tip în SUA, a fost depus marți, 2 decembrie 2025, la Curtea Superioară din San Francisco. Chiu a declarat: „Aceste companii au creat o criză de sănătate publică prin proiectarea și comercializarea alimentelor ultraprocesate care sunt dăunătoare sănătății umane.”
Potrivit procesului, companiile acuzate au încălcat legislația din California privind ordinea publică și marketingul înșelător. Acestea sunt suspectate că au promovat produse despre care știau că dăunează sănătății, similar cu modul în care au operat companiile de tutun, ignorând sau ascunzând riscurile asociate cu consumul acestora. În prezent, rata obezității, a diabetului și a bolilor de inimă în San Francisco a crescut alarmant, având un impact disproporționat asupra comunităților minoritare și cu venituri mici.
Un raport al Biroului de Statistică din California (2023) evidențiază că bolile de inimă și diabetul se numără printre principalele cauze de deces în oraș. Reprezentanții companiilor vizate, inclusiv Coca-Cola și Mondelez, nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii din partea presei. Orașul solicită despăgubiri pentru costurile generate de asistența medicală și vrea o hotărâre judecătorească care să interzică marketingul înșelător.
Deși nu există o definiție universal acceptată a alimentelor ultraprocesate, acestea sunt în general descrise ca fiind produse alimentare fabricate prin tehnici industriale, conținând aditivi și ingrediente care nu se regăsesc în alimentele integrale. Exemple tipice includ băuturi răcoritoare, chipsuri și dulciuri, care adesea conțin cantități mari de zahăr, grăsimi saturate și conservanți. Conform unui studiu recent publicat în The Lancet, consumul acestor alimente este asociat cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv obezitate și cancer.
Industria alimentară a reacționat la acest proces prin intermediul reprezentanților săi. Sarah Gallo, de la Consumer Brands Association, a declarat că nu există o definiție științifică acceptată a alimentelor ultraprocesate și că demonizarea acestor produse, fără a lua în considerare conținutul lor nutrițional, poate induce în eroare consumatorii. Această poziție a fost susținută și de alți experți din domeniul alimentar, care consideră că este important ca oamenii să fie informați corect cu privire la produsele pe care le consumă.
Criticii procesului afirmă că acțiunile orașului San Francisco ar putea avea un impact negativ asupra economiei locale și asupra locurilor de muncă din industria alimentară. În același timp, susținătorii argumentează că este esențial ca producătorii să fie trași la răspundere pentru efectele negative ale alimentelor ultraprocesate asupra sănătății publice. Aceștia cer reglementări mai stricte și o transparență mai mare în marketingul produselor alimentare.
Aceasta nu este prima dată când se discută despre efectele consumului de alimente ultraprocesate. Studii recente au arătat că 40% dintre americani sunt obezi și aproape 16% suferă de diabet. Conform Centrului pentru Controlul Bolilor din SUA, aceste cifre sunt alarmante și subliniază necesitatea unor acțiuni urgente pentru a aborda criza de sănătate publică.
În concluzie, procesul intentat de San Francisco împotriva acestor mari corporații alimentare deschide o nouă discuție despre responsabilitatea companiilor în promovarea produselor alimentare sănătoase și despre impactul pe care alimentele ultraprocesate îl au asupra sănătății publice.
Este o inițiativă care ar putea influența nu doar politicile locale, ci și reglementările la nivel național, în contextul unei societăți din ce în ce mai preocupate de alimentația sănătoasă și de prevenirea bolilor legate de dietă.