Declarații și implicații
Ilie Bolojan, premierul României, a declarat marți, 3 decembrie 2025, în cadrul unei sesiuni de asumare a răspunderii guvernamentale, că "Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48 - 50 de ani și nicăieri într-o țară civilizată nu există o pensie cât ultimul salariu". Aceste afirmații vin în contextul reformei pensiilor speciale pentru magistrați, un subiect controversat ce a generat reacții intense în rândul funcționarilor din sistemul judiciar. Proiectul de lege prevede o reducere a pensiei magistraților la 70% din ultimul salariu net, în condițiile în care pensia medie actuală este de aproximativ 25.000 de lei, ceea ce ar însemna o pensie de aproximativ 16.000 de lei pentru judecători și procurori. Vârsta de pensionare va crește treptat până la 65 de ani, începând din 2040.
Proiectul de lege a fost inițiat după ce o variantă anterioară a fost respinsă de Curtea Constituțională, iar acum coaliția de guvernare își exprimă speranța că acesta nu va suferi aceeași soartă, având în vedere că acum există un aviz al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), deși acesta este negativ. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat că speră ca această lege să treacă de Curtea Constituțională, subliniind angajamentul asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Mircea Abrudean, președintele Senatului, a menționat că, deși opoziția are dreptul să depună o moțiune de cenzură, nu a anunțat deocamdată intenția de a face acest lucru. Între timp, Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea contesta din nou inițiativa. „Vom vedea dacă vom ajunge în acel moment și se va pune problema, cu siguranță cine trebuie își va asuma”, a declarat Abrudean.
Bolojan a subliniat că acest proiect nu doar că îndreaptă o inechitate socială, dar și creează un sistem de pensii sustenabil, răspunzând astfel la o necesitate economică. El a menționat că, în prezent, doar 53% dintre cetățenii români cu vârste între 55 și 64 de ani sunt implicați în economie, ceea ce este îngrijorător. „Dacă vrem să avem bugete mai mari și o economie mai puternică, trebuie să avem mai mulți oameni implicați în economie”, a subliniat premierul.
Potrivit lui Bolojan, reforma pensiilor speciale este esențială pentru a putea accesa fonduri europene importante, în valoare de 230 de milioane de euro, care depind de implementarea acestor măsuri. El a evidențiat că corectarea acestei nedreptăți sociale este o condiție pe care România și-a asumat-o în cadrul PNRR.
Procedura de angajare a răspunderii pentru acest proiect de lege a avut loc fără dezbatere parlamentară, iar opoziția are la dispoziție trei zile pentru a depune o moțiune de cenzură. Deocamdată, nu există anunțuri oficiale din partea partidelor de opoziție privind această acțiune.
Această reformă va fi monitorizată cu atenție, având în vedere impactul său potențial asupra sistemului judiciar și asupra societății în ansamblu.
O eventuală contestare la Curtea Constituțională ar putea întarzia implementarea sa, iar efectele acesteia asupra economiei și asupra echității sociale vor fi subiecte de dezbatere intensă în perioada următoare.