Discuții tensionate pentru Ucraina
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, a negat că Vladimir Putin ar fi respins planul american pentru Ucraina. Peskov a declarat că discuțiile cu emisarii SUA au fost un proces normal de căutare a unui compromis. Potrivit portalului rus de știri Interfax.ru și Kommersant.ru, Peskov a subliniat că o astfel de caracterizare a întâlnirii recente nu este corectă. „Nu, nu ar fi corect. Faptul este că un astfel de schimb direct de opinii a avut loc ieri pentru prima dată și, din nou, așa cum s-a spus ieri, ceva a fost acceptat, ceva a fost notat ca inacceptabil și acesta este un proces normal de lucru de căutare a unui compromis”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, într-o conferință de presă, potrivit surselor citate mai sus.
Rusia și delegația sosită din Statele Unite nu au ajuns la un compromis privind un posibil acord de pace pentru încheierea războiului din Ucraina. Întâlnirea de la Kremlin a durat cinci ore, iar Vladimir Putin a stat față în față cu emisarii de top ai lui Donald Trump, a anunțat Kremlinul miercuri, potrivit Reuters. Întâlnirea s-a prelungit după miezul nopții. Odată ce s-au încheiat primele discuții, Yuri Ushakov, principalul consilier de politică externă al lui Putin, a declarat că nu au fost găsite măsuri de compromis. „Compromisurile nu au fost încă găsite. Mai este mult de lucru”, a spus acesta, potrivit sursei citate mai sus.
Ushakov a precizat că Putin a reacționat negativ la unele propuneri americane. Cu toate acestea, el a adăugat că discuțiile au fost constructive și că există oportunități uriașe pentru cooperarea economică ruso-americană. Președintele rus Vladimir Putin are trei puncte esențiale pentru care nu face compromisuri în negocierile privind războiul cu Ucraina: Kremlinul ar putea fi mai flexibil în aspecte secundare, precum administrarea activelor rusești înghețate în Europa. Negocierile sunt complexe și continuă, cu implicarea actorilor internaționali, dar aceste condiții rămân neclintite pentru Putin.
Conform lui Ushakov, Putin a trimis o serie de semnale importante și salutări lui Trump, dar părțile au convenit să nu dezvăluie detalii presei. S-a discutat despre „problema teritorială”, termen folosit de Kremlin pentru revendicările Rusiei asupra întregului Donbas. În timp ce negocierile aveau loc la Moscova, Trump a declarat la Washington: „Oamenii noștri sunt acum în Rusia pentru a vedea dacă putem rezolva situația. Nu e ușor, vă spun eu. Ce dezastru”. Președintele ucrainean a afirmat că totul va depinde de discuțiile de la Moscova, dar că se teme că SUA ar putea pierde interesul în procesul de pace. „Nu vor exista soluții ușoare… Este important ca totul să fie corect și deschis, să nu existe jocuri în spatele Ucrainei”, a spus el.
Înainte de întâlnirea de la Kremlin, Putin a declarat că Rusia nu dorește război cu Europa, dar că dacă Europa ar începe unul, s-ar termina atât de rapid încât nu ar mai rămâne nimeni cu care Rusia să negocieze. Putin a amenințat că va tăia accesul Ucrainei la mare ca răspuns la atacurile cu drone asupra tancurilor petroliere ale „flotei umbră” a Rusiei din Marea Neagră. Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a declarat că remarcile lui Putin arată că acesta nu este pregătit să încheie războiul. În ciuda eforturilor diplomatice, situația rămâne tensionată, iar o soluție pentru conflictul din Ucraina pare încă departe.
Moscova insistă că nu a respins planul în ansamblu și afirmă că este dispusă să continue negocierile cu reprezentanţii administraţiei Trump ori de câte ori este necesar pentru a ajunge la un compromis durabil. Kremlinul a transmis miercuri, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, că discuțiile de marți seară dintre Vladimir Putin și delegaţia americană, formată din emisarul special al preşedintelui Donald Trump, Steve Witkoff, şi Jared Kushner, au reprezentat un „prim schimb direct de opinii”, iar procesul de negociere este abia la început.
Întrebat dacă preşedintele rus a respins propunerile americane, Peskov a negat categoric: „Unele lucruri au fost acceptate, altele marcate ca inacceptabile. Este un proces normal în încercarea de a găsi un compromis”. Reprezentantul Kremlinului a adăugat că Rusia îi este recunoscătoare lui Donald Trump pentru „eforturile sale sincere” de soluţionare a conflictului, dar a avertizat că discuţiile nu vor fi detaliate public, pentru a evita influenţarea negativă a negocierilor. Potrivit acestuia, consultările continuă în prezent la nivel tehnic, între experţi, iar eventualele rezultate ale acestui dialog ar putea crea baza unor noi contacte la cel mai înalt nivel.
Iuri Uşakov, consilierul pe politică externă al preşedintelui rus, a confirmat că între cele două părţi nu s-a ajuns la un compromis după întâlnirea de la Moscova, care s-a prelungit până aproape de cinci ore. Totuşi, el a subliniat că mai multe propuneri americane „sunt mai mult sau mai puţin acceptabile” şi pot reprezenta o bază de discuţie. „Poziţiile nu sunt mai diferite decât înaintea reuniunii”, a spus Uşakov. „Întâlnirea a fost foarte utilă, constructivă şi substanţială. Dar mai este enorm de mult de lucru, atât la Washington, cât şi la Moscova.”
Consilierul a subliniat că una dintre problemele centrale discutate a fost situaţia teritorială, după ce Putin a cerut recunoaşterea internaţională a suveranităţii ruse asupra Donbasului şi Crimeei. Rusia condiţionează orice negociere de o abordare directă a acestei chestiuni, considerată esenţială pentru o eventuală rezolvare a conflictului. Uşakov a precizat că discuţiile au vizat şi perspectiva unei eventuale aderări a Ucrainei la NATO, subiect pe care Rusia îl consideră „complet inacceptabil”. Tema rămâne una dintre cele mai delicate şi complicate în dialogul ruso-american, la fel ca şi problema zonelor disputate şi a limitelor militare impuse Ucrainei.
Potrivit oficialului rus, progresele recente ale armatei ruse în Ucraina, în special înaintarea în Donbas şi revendicarea oraşului Pokrovsk au avut, din perspectiva Moscovei, un impact pozitiv asupra negocierilor, consolidând poziţia Rusiei la masa tratativelor. Între timp, la Kiev şi Washington discuţiile continuă în paralel. Negociatorii americani şi ucraineni au revizuit în Florida planul iniţial propus de Trump, după o primă rundă de discuţii la Geneva. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă ca statele europene să fie implicate în proces, acuzând faptul că au fost marginalizate de Washington în ultimele săptămâni.
În timp ce Zelenski cere un rol mai amplu al europenilor, Vladimir Putin afirmă contrariul: liderul rus acuză faptul că statele UE „s-au autoexclus” prin prezentarea unor cereri „absolut inacceptabile”, menite, potrivit Moscovei, să blocheze procesul şi să arunce vina asupra Rusiei. „Nu avem intenţia de a ataca Europa. Am spus-o de o sută de ori”, a declarat Putin. El a criticat ceea ce a numit „iluzia” occidentală a unei posibile „înfrângeri strategice” a Rusiei. „Nu dorim război cu Europa. Dar dacă Europa îl doreşte şi îl începe, suntem gata chiar acum”, a avertizat liderul de la Kremlin.
Planul de pace propus de SUA cuprinde 28 de puncte, dintre care cele mai controversate sunt: Ucraina şi mai multe state europene au venit cu o contrapropunere: armistiţiu imediat, menţinerea actualei linii a frontului, ridicarea plafonului militar la 800.000 de soldaţi, trupe străine pe teren şi eliminarea interdicţiei privind aderarea la NATO. De asemenea, Kievul cere ca Rusia să plătească integral daunele de război. Zelenski a recunoscut că problema împărţirii teritoriilor disputate rămâne cea mai dificilă temă a negocierilor, alături de garanţiile de securitate şi de finanţarea reconstrucţiei. Preşedintele ucrainean vrea ca aceste puncte să fie discutate personal cu Donald Trump.
În plus, Zelenski avertizează că o soluţie echitabilă pentru europeni este esenţială, în contextul în care planul iniţial al SUA includea folosirea activelor ruseşti îngheţate cu împărţirea profitului între Washington şi partenerii europeni, în condiţii considerabile pentru americani. Negocierile merg mai departe, iar atât Moscova, cât şi Washingtonul lasă impresia că nu vor să închidă definitiv uşa unui compromis.
Totuşi, distanţa dintre poziţii rămâne foarte mare, iar problema teritoriilor ocupate continuă să fie miza centrală şi cea mai dificil de depăşit în drumul către un potenţial acord de pace.