Ajutoare umanitare pentru 100.000 de oameni
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat o nouă decizie pentru gestionarea situaţiei generate de lipsa apei potabile în 13 localităţi din judeţele Prahova şi Dâmboviţa, urmând a fi scoasă apă potabilă din rezervele de stat. Transportul apei va fi realizat de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. "Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a adoptat, în data de 2 decembrie 2025, Hotărârea nr. 33, prin care se aprobă scoaterea din rezervele de stat a unor cantităţi de apă potabilă, în vederea acordării ca ajutor umanitar intern de urgenţă, cu titlu gratuit, unităţilor administrativ-teritoriale şi instituţiilor afectate din judeţele Prahova şi Dâmboviţa, pentru asigurarea condiţiilor minime de trai ale populaţiei", anunţă, miercuri dimineaţă, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
Cum s-a ajuns aici? Sursa citată a precizat că hotărârea a fost emisă "în contextul situaţiei generate de scăderea nivelului apei din acumularea Paltinu cauzată de lucrările hidrotehnice programate la baraj, coroborată cu creşterea turbidităţii şi a volumului de aluviuni determinate de fenomenele hidrologice asociate Codului Portocaliu, elemente ce au afectat calitatea apei brute şi au impus întreruperea alimentării cu apă potabilă în 12 localităţi din judeţul Prahova şi o localitate din judeţul Dâmboviţa, afectând condiţiile de trai ale populaţiei".
Transportul apei va fi realizat de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, iar distribuirea către populaţie va fi efectuată de autorităţile publice locale, cu sprijinul structurilor pentru situaţii de urgenţă din cele două judeţe. "Măsurile adoptate urmăresc asigurarea continuităţii sprijinului pentru populaţia afectată şi gestionarea eficientă a situaţiei create până la restabilirea, în condiţii de siguranţă, a alimentării cu apă potabilă. Vă reamintim că, începând cu data de 30 noiembrie 2025, în urma Hotărârii nr. 32 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU), a început distribuirea primelor cantităţi de apă potabilă către localităţile afectate, iar inspectoratele pentru situaţii de urgenţă au mobilizat autospeciale pentru sprijinirea unităţilor sanitare şi a comunităţilor care se confruntă cu lipsa apei", a mai precizat IGSU.
Peste 107.000 de oameni sunt afectaţi de lipsa apei potabile, dar şi instituţii, şcoli şi unităţi sanitare. Conform unei analize efectuate de Direcţia de Sănătate Publică Prahova, în ultimele săptămâni, situaţia a devenit critică, având în vedere că apa contaminată a dus la apariţia unor cazuri de îmbolnăvire în rândul populaţiei. În acest context, autorităţile locale au fost nevoite să reacţioneze rapid pentru a preveni o criză de sănătate publică.
De asemenea, expertul în gestionarea resurselor de apă, dr. Ioan Gheorghe de la Universitatea din Bucureşti, a declarat: "Este esenţial ca autorităţile să aibă un plan de prevenire a unor astfel de situaţii în viitor. Investiţiile în infrastructura de apă trebuie să fie o prioritate, având în vedere impactul direct asupra sănătăţii populaţiei". Această situaţie a fost agravată de lipsa unor măsuri proactive de întreţinere a reţelelor de apă existente.
În contextul european, România nu este singura ţară care se confruntă cu probleme legate de apă potabilă, dar este esenţial ca măsurile luate să fie rapide şi eficiente. Spre exemplu, în 2023, Franţa a implementat un program naţional de modernizare a infrastructurii de apă, care a inclus investiţii semnificative în zonele afectate de secete recurente. Comparativ cu România, unde investiţiile în infrastructura de apă sunt insuficiente, acest program ar putea servi ca un model de bună practică.
Criticii măsurilor luate de autorităţi susţin că reacţia a venit prea târziu. "Lipsa unui sistem de avertizare timpurie a dus la o gestionare ineficientă a resurselor de apă. Trebuie să învăţăm din aceste greşeli pentru a nu repeta situaţii similare în viitor", a declarat Ana Maria Popescu, activistă pentru drepturile omului în domeniul apei.
În concluzie, deciziile recente ale Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă subliniază gravitatea situaţiei apei potabile în Prahova şi Dâmboviţa. Este imperativ ca măsurile luate să fie susţinute de o strategie pe termen lung care să vizeze prevenirea unor crize similare, prin investiţii în infrastructură şi prin implementarea unor sisteme mai eficiente de gestionare a resurselor de apă.
Autorităţile trebuie să comunice transparent cu populaţia şi să asigure sprijinul necesar pentru restabilirea normalităţii în cele două judeţe afectate.