Descoperire arheologică semnificativă
Patru brățări din aur, cu o vechime de aproximativ 3.300 de ani, au fost descoperite recent într-o pădure din județul Gorj de un bărbat pasionat de detectarea metalelor. Piesele au fost predate Muzeului Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu. George Ștefan Andreescu, în vârstă de 42 de ani, a descoperit această pasiune în 2018 și practică detectarea metalelor ori de câte ori îi permite timpul liber. Descoperirea a venit complet neașteptat, după cum povestește chiar el: „Este o descoperire întâmplătoare, la care nu mă așteptam și nu cred că visam vreodată să găsesc. Am ieșit la o plimbare într-o pădure, iar după două - trei ore de colindat fără niciun semnal, la un moment dat am primit un semnal la detector. Nici nu eram foarte convins dacă să sap sau nu, dar până la urmă, dacă tot nu săpasem deloc în acea zi, m-am hotărât să sap. Am fost foarte uimit de ceea ce am găsit. După prima piesă pe care am găsit-o am mai găsit alte trei piese, aproximativ cam în același loc. Este vorba despre piese din aur, le-am predat conform legii, iar după o discuție purtată cu directorul muzeului, în primă fază mi s-a transmis că sunt piese din aur cu o vechime de peste 3.000 de ani”, a spus bărbatul, pentru Agerpres.
Brățările au o greutate totală de aproximativ 36 de grame și au fost depuse la Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu. Directorul muzeului, Dumitru Hortopan, a explicat că descoperirea are o valoare arheologică semnificativă: „Este vorba despre o descoperire realizată cu ajutorul detectorului de metale, pe raza comunei Stănești, în pădure, este vorba de patru brățări de aur găsite în jurul unui copac. Sunt piese care datează de acum 3.300-3.200 de ani, din perioada târzie a epocii bronzului, care, din punct de vedere etnic, îi definește pe traci. Piesele au intrat în patrimoniul muzeului, vor fi expertizate și propuse Comisiei Naționale de Arheologie să fie clasate la categoria Tezaur al Patrimoniului Cultural Național. Este o descoperire importantă”, a transmis Hortopan.
În contextul acestei descoperiri, este relevant să menționăm că astfel de artefacte sunt extrem de rare în România, iar această situație pune în evidență importanța protejării și conservării patrimoniului cultural. Potrivit Ministerului Culturii, în ultimii ani, au fost identificate diverse inițiative de promovare a arheologiei preventive, dar descoperirile accidentale, cum este cazul brățărilor din Gorj, subliniază necesitatea unei legislații mai stricte care să reglementeze activitățile de detectare a metalelor.
Criticii activităților de detectare a metalelor susțin că, deși pot duce la descoperiri valoroase, acestea pot, de asemenea, să contribuie la distrugerea siturilor arheologice, dacă nu sunt realizate cu respectarea legislației. În acest context, specialiștii din domeniu recomandă ca detectoriștii să colaboreze cu instituțiile de specialitate și să se asigure că orice descoperire este raportată corespunzător.
În concluzie, descoperirea brățărilor de aur în județul Gorj este nu doar o reușită personală pentru George Ștefan Andreescu, ci și o oportunitate pentru comunitatea arheologică din România de a analiza și valorifica un bun cultural deosebit. Este esențial ca astfel de descoperiri să fie urmate de o evaluare riguroasă și de inițiative care să protejeze patrimoniul național.
Următorii pași includ expertizarea pieselor și evaluarea lor pentru a fi incluse în patrimoniul cultural național, ceea ce ar putea atrage și mai multă atenție asupra importanței conservării istoriei noastre.