Ministrul Mediului acuză Apele Române pentru criza de apă

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a acuzat Apele Române de lipsă de comunicare în gestionarea crizei apei din județul Prahova, care a dus la suspendarea activității centralei de la Brazi. Peste 100.000 de oameni sunt afectați, iar autoritățile au început livrarea de apă potabilă din rezerva statului. Buzoianu a anunțat măsuri de control pentru a analiza situația.

EN

Brief

Romania's Environment Minister Diana Buzoianu has criticized the National Administration Apele Române for failing to communicate risks related to the water crisis in Prahova, impacting the Brazi power plant. Over 100,000 residents are affected, prompting state water supplies to be delivered.

Ministrul Mediului acuză Apele Române pentru criza de apă
Sursa foto: hotnews.ro

Declarații controversate și impact local

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat marți, 2 decembrie 2025, că, deși a avut în ultimele trei zile trei ședințe cu reprezentanții Administrației Naționale Apele Române (ANAR), aceștia nu au menționat riscurile legate de criza apei din județul Prahova care ar putea afecta centrala de la Brazi, operată de OMV Petrom. "Am aflat despre această problemă de la reprezentanții companiei petroliere", a declarat Buzoianu, subliniind că Ministerul Mediului nu a fost informat despre riscul suspendării activității centralei pe gaz, alimentată din lacul Paltinu.

"Am avut trei ședințe la care reprezentanții ANAR, reprezentanții Ministerului Mediului au participat și în aceste trei ședințe din ultimele trei zile nu a fost menționat nicio secundă riscul opririi activității operatorilor din cadrul Petrom", a afirmat Buzoianu. Aceasta a subliniat că informațiile despre riscurile legate de funcționarea centralei au fost comunicate doar de Petrom, ceea ce o face să considere că ANAR nu este capabil să gestioneze criza actuală.

Diana Buzoianu a mai menționat că, în urma ședințelor, nu s-au discutat măsurile ce trebuie luate pentru a preveni problemele viitoare, adăugând că "oamenii aceștia nu vor putea să gestioneze actuala criză". Acest comentariu vine într-un context în care peste 100.000 de oameni din județele Prahova și Dâmbovița nu au apă potabilă din cauza creșterii nivelului apei din barajul Paltinu cu aproximativ 12 metri, ceea ce a dus la imposibilitatea tratării corespunzătoare a apei.

Întrebată despre asigurarea necesarului de energie electrică, Buzoianu a precizat că este în contact cu reprezentanții Transelectrica, care au confirmat că nu există avarii de sistem în acest moment. "Mai departe, soluția tehnică și măsurile care trebuie luate sunt gestionate de către Transelectrica", a explicat ea.

Pe de altă parte, ministrul Mediului a fost întrebat despre acuzațiile că ar fi presat autoritățile locale pentru a furniza apă "neconformă" populației. Buzoianu a explicat că a întrebat în cadrul unei ședințe dacă se poate furniza măcar apă menajeră, având în vedere cererile venite de la cetățeni. "Am întrebat dacă există limite legale care să facă diferența între apa menajeră și apa potabilă, mi s-a răspuns că nu", a adăugat ea.

Buzoianu a recunoscut că își reproșează faptul că nu a preîntâmpinat situația, afirmând că autoritățile locale au ascuns informații esențiale. Premierul Ilie Bolojan a declarat duminică seară că cei responsabili pentru criza apei trebuie să răspundă pentru neajunsurile create. În prezent, localitățile afectate primesc apă potabilă și menajeră de la cisternele aduse de autorități, iar decizia de a livra 200.000 de litri de apă din rezerva statului a fost luată duminică.

Consiliul Județean Prahova, principalul acționar al furnizorului de apă, a declarat că problema este legată de barajul Paltinu, unde instalațiile au intrat în blocaj tehnic din cauza turbidității. Buzoianu a subliniat că nu este doar o problemă tehnică, ci o lipsă gravă de profesionalism din partea ANAR, anunțând că va trimite Corpul de Control pentru a analiza situația.

În concluzie, criza apei din județul Prahova ridică întrebări serioase cu privire la capacitatea instituțiilor de a gestiona situații de urgență.

Este esențial ca autoritățile să comunice eficient și să colaboreze pentru a preveni astfel de crize în viitor.