Reportajul privind arme chimice
Guvernul georgia reprezintă subiectul principal al acestui articol. Partidul de guvernământ din Georgia, Visul Georgian, a anunţat luni, 1 decembrie 2025, că intenționează să dea în judecată postul britanic BBC, după publicarea unui reportaj în care jurnaliștii susțin că forțele de ordine georgiene ar fi folosit anul trecut o armă chimică pentru dispersarea protestelor antiguvernamentale. Potrivit agențiilor de presă AFP și DPA, aceste acuzații au fost respinse vehement de oficialii georgieni.
Formațiunea condusă de premierul Irakli Kobahidze acuză BBC de „afirmaţii absurde și false” și avertizează că va acţiona postul „pe toate căile legale disponibile”, anunță într-o declaraţie oficială. Reportajul contestat susține că autoritățile ar fi folosit „o armă chimică din Primul Război Mondial”, un gaz incapacitant numit camit, care poate provoca arsuri, tuse severă şi vărsături. Ministerul Afacerilor Interne al Georgiei a subliniat că aceste acuzații sunt nefondate și că nu există dovezi care să le susțină.
„Astăzi, BBC a publicat un articol care conține numeroase detalii absurde și false, inclusiv o acuzație că Ministerul Afacerilor Interne a folosit o „substanță chimică” împotriva protestatarilor violenți în timpul demonstrațiilor ilegale. Mass-media – care s-a transformat într-un instrument de propagandă al așa-numitului „stat profund” – nu a prezentat nicio dovadă care să susțină această acuzație”, a declarat partidul, conform Georgia Today.
Serviciile de securitate din Georgia au anunţat deschiderea unei anchete interne pentru a verifica „pe ce informații s-a bazat BBC” și pentru a evalua credibilitatea acestora, potrivit Agerpres. Această decizie vine în contextul tensiunilor politice crescânde din țară, care au fost exacerbate de protestele de stradă ale opoziției, susținute de Bruxelles și alte state vest-europene.
BBC respinge acuzaţiile şi subliniază că materialul jurnalistic se bazează pe „dovezi din mai multe surse, atât interne, cât și internaționale”, incluzând mărturii ale protestatarilor, declarații ale unor avertizori de integritate, opinii ale experților ONU și georgieni, un studiu medical, precum și documente și rapoarte scrise. Aceasta sugerează că informațiile prezentate în reportaj sunt fundamentate și bine documentate.
Opoziția georgiană, sprijinită de Bruxelles, de state vest-europene și de fosta administrație Biden, organizează frecvent proteste de stradă și contestă rezultatul alegerilor legislative de anul trecut, câştigate de Visul Georgian. Premierul Irakli Kobahidze acuză opoziția și Uniunea Europeană că încearcă să-l înlăture de la putere pentru a deschide „un al doilea front” împotriva Rusiei pe teritoriul Georgiei.
Tensiunile politice s-au amplificat la finalul anului trecut, după suspendarea procesului de aderare la UE de către guvernul de la Tbilisi. Comisia Europeană îngheţase deja procedura, acuzând guvernul georgian de tendinţe autoritariste şi apropiere de Moscova, în urma adoptării unor legi contestate de Occident, printre care o lege anti-LGBT şi o alta care obligă ONG-urile să-şi dezvăluie finanţările externe. Aceste măsuri au stârnit nemulțumiri atât în rândul populației, cât și pe plan internațional.
În concluzie, disputa dintre guvernul georgian și BBC ridică întrebări importante despre libertatea presei și despre modul în care autoritățile reacționează la criticile internaționale. Pe măsură ce situația se dezvoltă, este esențial să se monitorizeze evoluțiile din Georgia, în special în contextul protestelor și al tensiunilor politice internaționale.
Se așteaptă ca ancheta deschisă de serviciile de securitate să ofere mai multe clarificări asupra acestor acuzații și să influențeze relațiile Georgiei cu partenerii săi internaționali.