Guvernul a respins amendamentele la pensiile magistraților

Într-o ședință de guvern desfășurată pe 2 decembrie 2025, Executivul condus de premierul Ilie Bolojan a decis să respingă toate cele 42 de amendamente depuse la proiectul de lege privind pensiile magistraților. Potrivit informațiilor transmise de Mediafax, cele mai multe amendamente au fost inițiate de partidul POT, inclusiv 12 de către deputatul Dumitru Barna și 6 de către deputata Raisa Enache. Proiectul de lege a fost adoptat în forma finală și urmează să fie prezentat în Parlament, unde premierul va angaja răspunderea Guvernului.

„Este un moment crucial pentru justiția din România, iar acest proiect trebuie să fie discutat cu maximă responsabilitate”, a declarat premierul Ilie Bolojan înainte de ședința solemnă dedicată Zilei Naționale. Aceasta este a doua încercare a Guvernului de a implementa reforma, prima fiind declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională, după ce Înalta Curte a contestat procedura de adoptare.

Conform datelor oficiale, reforma propusă stabilește noi condiții de pensionare pentru magistrați și modifică modalitatea de calcul a pensiilor. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un aviz negativ asupra proiectului, acesta fiind consultativ, însă a ridicat semne de întrebare asupra legalității și efectelor reformei. În cazul în care proiectul va fi atacat la Curtea Constituțională, România riscă să piardă fonduri europene esențiale.

„Toate amendamentele au fost respinse, iar forma finală a proiectului a fost adoptată”, a declarat Dogioiu, purtător de cuvânt al Guvernului. Această situație a generat nemulțumiri în rândul magistraților, care consideră că reforma nu răspunde nevoilor lor și poate aduce prejudicii sistemului judiciar.

De asemenea, este important de menționat că, în prezent, proiectul prevede că singurele pensii care nu vor fi afectate de reformă sunt cele ale judecătorilor Curții Constituționale. Aceasta a stârnit critici din partea unor deputați, precum Dumitru Coarnă și Raisa Enache, care au propus modificări pentru a include și pensiile judecătorilor CCR.

Pe fondul acestor tensiuni, premierul Bolojan a fost întâmpinat cu proteste în Parlament, unde angajații au cerut demisia sa. Aceștia au scandat „Demisia, demisia” pe holurile Parlamentului, iar premierul nu a intervenit pentru a discuta cu aceștia. Aceasta este o reacție care reflectă nemulțumirea generală față de modul în care Guvernul abordează reformele în justiție.

În plus, perioada de tranziție pentru aplicarea reformei a fost extinsă de la 10 la 15 ani. Aceasta înseamnă că, în următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an, până la 65 de ani în anul 2042. Această modificare a fost primită cu scepticism de către magistrați, care contestă nu doar perioada de tranziție, ci și modul de calcul al pensiei, care se va face la 70% din salariul brut, în loc de 65% din salariul net, așa cum doresc ei.

Guvernul Bolojan își asumă acum o responsabilitate majoră, având în vedere că reforma pensiilor magistraților este parte din angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Premierul a subliniat că aceste schimbări sunt esențiale pentru asigurarea sustenabilității sistemului judiciar și pentru accesarea fondurilor europene. România trebuie să finalizeze reformele necesare până vineri, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro.

Criticii guvernului susțin că abordarea sa este una pripită și că nu ține cont de opiniile profesioniștilor din domeniu. De asemenea, ei subliniază că presiunea de a respecta termenele impuse de Uniunea Europeană nu ar trebui să compromită calitatea reformelor legislative. Opoziția a anunțat că va depune din nou moțiuni de cenzură, pe fondul acestor tensiuni și controverselor legate de reformele în justiție.

În concluzie, reforma pensiilor magistraților continuă să genereze controverse și nemulțumiri în rândul magistraților și al societății civile. Așteptările sunt mari, iar viitorul acestei reforme depinde de reacțiile instituțiilor de justiție și de modul în care va fi gestionată situația de către Guvern.

În perioada următoare, este de așteptat ca proiectul să fie contestat la CCR, iar Guvernul să își mențină poziția pentru a nu pierde fondurile europene.

Va fi o provocare majoră pentru toate părțile implicate, iar cum se va desfășura acest proces rămâne de văzut.