Chestiuni teritoriale controversate
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat luni, 1 decembrie 2025, că problema împărțirii teritoriilor disputate între Ucraina și Rusia este cea mai dificil de rezolvat în negocierile pe care trimișii Kievului le-au desfășurat cu reprezentanții SUA pentru a schița un plan de pace care să fie negociat ulterior cu Rusia. Pe lângă împărțirea teritoriilor, subiecte divergente sunt și garanțiile de securitate pentru Ucraina și finanțarea reconstrucției postbelice a acesteia, chestiuni pe care dorește să le discute personal cu președintele american Donald Trump, relatează agențiile AFP și EFE, citate de Agerpres.
„Problema teritorială este cea mai dificilă”, a declarat Zelenski la Paris, la o conferință de presă comună cu președintele francez Emmanuel Macron. Negocierile recente au avut loc la Miami, Florida, unde o delegație ucraineană condusă de fostul ministru al apărării Rustem Umerov a negociat cu o delegație americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio și emisarul special al președintelui Trump, Steve Witkoff, modificarea planului de pace în 28 de puncte avansat de SUA, plan a cărui versiune inițială nemulțumește Kievul și aliații europeni ai acestuia.
Conform relatărilor făcute de Zelenski, la negocierile de la Miami cele două delegații au petrecut șase ore și jumătate discutând numai problema teritorială. Planul inițial propus de SUA includea cererea Rusiei ca Ucraina să-i cedeze partea din regiunea Donbas pe care armata rusă nu a reușit să o ocupe, lucru pe care Kievul îl consideră inacceptabil. Celelalte două chestiuni cheie divergente între SUA, de o parte, și Ucraina și susținătorii săi europeni, de cealaltă parte, privesc modul în care va fi finanțată reconstrucția Ucrainei și ce garanții de securitate va oferi Occidentul Kievului după război.
Zelenski a insistat că un acord european este esențial în problema reconstrucției, după ce planul de pace inițial al lui Trump, revizuit deja în unele puncte în urma negocierilor americano-ucrainene desfășurate în urmă cu o săptămână la Geneva, propunea investirea parțială în acest scop a activelor rusești înghețate în Occident, SUA urmând să primească jumătate din profituri. Președintele ucrainean a subliniat că nu consideră o asemenea abordare ca fiind „corectă” față de europeni și a cerut să fie găsită o soluție care să-i mulțumească și pe aceștia.
„Datorită echipei noastre de negociatori, planul este acum mai bun”, a concluzionat Zelenski despre documentul la care americanii și ucrainenii au lucrat în ultimele două zile și care va fi prezentat marți la Moscova președintelui rus Vladimir Putin de către emisarul lui Trump, Steve Witkoff. Totuși, „sperăm să avem o discuție cu președintele SUA asupra chestiunilor cheie care sunt destul de dificile”, a completat Zelenski, care ar fi trebuit să aibă această discuție cu Trump săptămâna trecută la Washington, dar vizita sa în SUA nu a mai avut loc.
Negociatorul-șef ucrainean, Rustem Umerov, a declarat că în „cele două zile foarte productive petrecute în SUA (...) am făcut progrese semnificative, deși unele puncte încă necesită ajustări suplimentare”. De partea sa, președintele francez Emmanuel Macron a insistat la conferința de presă alături de Zelenski că un plan de pace între Rusia și Ucraina poate fi realizat doar cu Kievul și europenii „la masa negocierilor”.
„Nu avem astăzi un plan finalizat în chestiunile teritoriale”, iar „în ceea ce privește chestiunile legate de activele (rusești) înghețate, garanțiile de securitate, aderarea (Ucrainei) la UE și sancțiunile europene (împotriva Rusiei), acest plan poate fi finalizat numai cu europenii la masa negocierilor. Așadar, suntem încă într-o fază preliminară”, a indicat Macron, reflectând frustrările liderilor europeni care se simt excluși de la negocieri.
În timpul întâlnirii de la Paris, președinții Zelenski și Macron au avut de asemenea discuții prin videoconferință cu șefii de stat sau de guvern din Regatul Unit, Germania, Polonia, Italia, Norvegia, Finlanda, Danemarca și Olanda, precum și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa.
Versiunea inițială a planului propus de SUA prevede în principal cedarea de facto către Rusia a întregii regiuni Donbas, cu transformarea în zonă demilitarizată a părții acesteia care nu este în prezent ocupată de armata rusă, înghețarea restului liniei frontului, impunerea de limite de efective de 600.000 de soldați pentru armata ucraineană, garanții de securitate occidentale pentru Ucraina, dar fără aderarea la NATO și fără trupe străine pe teritoriul ucrainean. De asemenea, se preconizează utilizarea a o sută de miliarde de euro din activele Rusiei înghețate în Occident pentru reconstrucția Ucrainei, cu condiția unei contribuții europene echivalente.
Ucraina și susținătorii săi europeni au cerut în contrapropunerea lor ca orice negociere să înceapă de la actuala linie a frontului, limitarea efectivelor armatei ucrainene să fie ridicată la 800.000 de soldați, desfășurarea unui contingent de trupe străine în Ucraina și eliminarea angajamentului Ucrainei că nu va adera la NATO, înlocuind acest angajament cu mențiunea lipsei consensului statelor Alianței.
De asemenea, Ucraina solicită ca Rusia să plătească toate daunele provocate de război, iar activele sale înghețate în Occident să rămână blocate până la plata integrală a compensațiilor.