Responsabilitate pentru crimele de război
Eforturile președintelui american Donald Trump de a împinge spre un acord rapid cu Moscova nu trebuie să lase neatinsă responsabilitatea Kremlinului pentru crimele de război comise în Ucraina. Este avertismentul tranșant al comisarului european pentru Justiție și Democrație, Michael McGrath, citat de Politico. Declarația lui marchează, practic, o nouă linie roșie a Uniunii Europene în orice viitoare arhitectură de negocieri.
Mesajul lui McGrath vine pe fondul unei îngrijorări în creștere în capitalele europene: că planul preliminar de pace promovat de echipa lui Trump ar fi inclus ideea unei „amnistii totale pentru faptele comise în timpul războiului”, dar și schițe privind reintegrarea Rusiei în economia globală — o resetare geopolitică ce ar ignora anii de agresiune și atrocități documentate.
În pofida condamnării internaționale, anturajul lui Trump insistă asupra „reabilitării” lui Vladimir Putin. Asta deși dosarele privind crimele de război sunt deja vaste: de la deportarea forțată a peste 20.000 de copii ucraineni la masacrele din Bucea, Mariupol și alte orașe.
„Istoria nu va privi cu indulgență nicio tentativă de a șterge aceste crime. Rusia trebuie să răspundă pentru ceea ce a făcut — iar UE va merge la masa negocierilor cu această poziție clară”, a spus McGrath. „Dacă lăsăm impunitatea să se instaleze, plantăm semințele unui nou război. Ar fi o eroare istorică de proporții.”
Datele din Ucraina sunt copleșitoare: procurorii investighează peste 178.000 de cazuri de crime comise de forțele ruse de la începutul invaziei totale. Luna trecută, o comisie a ONU a confirmat încălcări grave — de la atacuri deliberate asupra civililor cu drone la deportări și strămutări forțate.
„Nu putem trăda drepturile victimelor”, insistă McGrath. „Milione de vieți au fost distruse sau curmate, iar probele sunt mai mult decât suficiente.”
În paralel, UE și alte organizații internaționale lucrează la înființarea unui tribunal special pentru crima de agresiune, menit să tragă la răspundere conducerea politică a Rusiei pentru ofensiva lansată în februarie 2022. Iar din martie 2023, Putin are deja un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni.
În timp ce Europa insistă pe justiție, Trump și echipa sa arată puțin interes față de urmărirea penală a liderului rus. Dimpotrivă, Trump vorbește constant despre „relația bună” cu Putin și despre oportunități viitoare de cooperare economică și energetică, ba chiar și despre organizarea de meciuri de hochei bilaterale după război.
Iar această abordare se regăsește și în proiectul de plan de pace în 28 de puncte, circulat săptămâna trecută: reintegrarea Rusiei în economia mondială, revenirea în G8 și un amplu acord economic cu SUA în domenii precum energie, resurse naturale, infrastructură, inteligență artificială și minerit în Arctica.
Planul american vorbește inclusiv despre ridicarea treptată a sancțiunilor împotriva Moscovei, deși liderii europeni insistă că doar UE va decide asupra propriilor măsuri restrictive.
Unitatea europeană nu este însă impecabilă. Ungaria continuă să blocheze pachete de sancțiuni, în special cele legate de energie, de care depinde masiv. În Germania, unii politicieni au readus în discuție ideea relaxării sancțiunilor privind gazoductul Nord Stream, în timp ce guvernul caută modalități de a împiedica reluarea funcționării acestuia.
În tot acest timp, Comisia Europeană menține trei linii roșii ferme: inviolabilitatea frontierelor Ucrainei, fără limitări impuse asupra dimensiunii armatei ucrainene și întoarcerea tuturor copiilor răpiți de Rusia.