Probleme de securitate ignorate
Muzeul drents, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Muzeul Drents din Assen, Olanda, a fost scena unui jaf spectaculos în luna ianuarie 2025, când mai multe comori românești antice au fost sustrase într-un timp record. Trei bărbați au pătruns în muzeu în doar trei minute, distrugând ușa de acces cu o bombă artizanală și două vitrine cu barosul, și au fugit cu Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur. Când poliția a sosit, făptașii dispăruseră deja. Deși trei suspecți au fost arestați, obiectele culturale vechi de peste 2.500 de ani, asigurate la 5,7 milioane de euro, sunt încă pierdute.
Cu doar patru săptămâni înainte ca expoziția „Dacia, Imperiul de Aur și Argint” să fie deschisă în iulie 2025, un expert al firmei de asigurări Aon a inspectat muzeul și a transmis avertismente clare privind securitatea. În raport se preciza că vitrinele erau mult prea fragile pentru valoarea artefactelor. „Rezistența la efracție a vitrinelor este prea scăzută, având în vedere valoarea asigurată. Prin urmare, recomandăm măsuri de securitate suplimentare: utilizarea vitrinelor cu o rezistență la efracție de cel puțin cinci minute.”
Muzeul nu a înlocuit vitrinele recomandate, iar ieșirea de urgență, spartă ulterior de hoți cu artificii Ti-rex, nu era protejată corespunzător, potrivit raportului Aon. Unele măsuri de securitate au fost adoptate, precum întărirea ușii exterioare, dar aceste modificări au fost criticate. Fotografiile poliției au arătat un cadru din lemn cu plasă de beton construit în jurul ieșirii de urgență, despre care un expert în securitate a spus că este „o lucrare de mântuială” și nu ar fi putut opri hoții.
Ernest Oberländer Târnoveanu, fost director al Muzeului Național de Istorie al României, care a împrumutat comorile către Muzeul Drents, a declarat că muzeul olandez i-a oferit „asigurări verbale” privind sticla rezistentă la efracție. „Am fost informat că vitrinele respectau standardele antiefracție și erau proiectate să reziste la impact mecanic timp de zece minute”, a spus el. „În dimineața zilei de 25 ianuarie 2025, sediul Muzeului Drents din Assen a fost ținta unui atac ce a vizat sustragerea unor artefacte aflate în expoziția ‘Dacia! Kingdom of Gold and Silver’. Din informațiile furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile judiciare olandeze, este vorba despre o spargere a singurului zid exterior al clădirii, prin utilizarea unui exploziv puternic.”
MNIR a mai precizat că restul pieselor expuse nu au fost afectate în timpul jafului. România a încasat ulterior 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru artefactele furate, însă pierderea fizică a comorilor antice rămâne o rană pentru patrimoniul cultural al țării.
Muzeul Drents a fost avertizat cu privire la probleme în materie de securitate înainte ca mai multe comori româneşti să fie furate din acesta în luna ianuarie. Asiguratorul a avertizat că sticla vitrinelor nu este suficient de rezistentă pentru a suporta loviturile cu ciocanul, de exemplu, a informat RTL Nieuws pe baza fotografiilor şi documentelor. Şi acest lucru s-a dovedit a fi adevărat: Vitrina în care se afla Coiful de la Coţofeneşti s-a spart după doar două lovituri, potrivit news.ro. Trei bărbaţi au pătruns în Muzeul Drents din Assen în doar trei minute, la 25 ianuarie. Au spart o uşă exterioară cu o bombă de artificii, au distrus două vitrine cu barosul şi au fugit cu Coiful şi două brăţări de aur. Când poliţia a sosit, 15 minute mai târziu, făptaşii dispăruseră de mult. Trei suspecţi se află în arest, dar comorile româneşti vechi de peste 2.500 de ani, asigurate cu 5,7 milioane de euro, sunt încă dispărute.
Cu patru săptămâni înainte de deschiderea expoziţiei „Dacia, Imperiul de Aur şi Argint” în iulie 2025, un expert al asiguratorului muzeului, Aon, a efectuat o inspecţie completă. Expertul a avertizat în mod explicit muzeul cu privire la punctele slabe pe care hoţii de artă le-au exploatat ulterior. Vitrinele erau prea fragile. „Rezistenţa la efracţie a vitrinelor este prea scăzută, având în vedere valoarea asigurată”, a scris Aon. „Prin urmare, recomandăm măsuri de securitate suplimentare: utilizarea vitrinelor cu o rezistenţă la efracţie de cel puţin cinci minute”. Muzeul Drents nu a înlocuit vitrinele.
Aon a avertizat şi cu privire la ieşirea de urgenţă, pe care hoţii au spart-o cu artificii Ti-rex. Potrivit raportului, nu se cunoştea niciun nivel de securitate pentru acea uşă, deşi era singura barieră care împiedica intrarea în galerie. Muzeul a adoptat unele dintre recomandările Aon, inclusiv întărirea uşii exterioare. Dar această întărire a fost criticată, potrivit postului de televiziune. Fotografiile poliţiei arată un cadru din lemn cu plasă de beton construit în jurul ieşirii de urgenţă. Un expert în securitate cu care RTL a discutat a numit-o „o lucrare de mântuială” care nu ar opri hoţii.
Ernest Oberländer Târnoveanu, fostul director al Muzeului Naţional de Istorie al României, care a împrumutat comorile Muzeului Drents, a declarat pentru RTL că muzeul din Assen le-a dat „asigurări verbale” că va folosi sticlă rezistentă la efracţie. „Am fost informat că vitrinele respectau standardele antiefracţie şi erau proiectate să reziste la impact mecanic timp de zece minute”, a spus Oberländer, care a fost concediat din cauza furtului. „Muzeul şi asiguratorul nu au semnalat nicio îndoială cu privire la vitrine.”
În dimineaţa zilei de 25 ianuarie 2025 sediul Muzeului Drents din Assen, Regatul Ţărilor de Jos, a fost ţinta unui atac ce a vizat sustragerea unor artefacte aflate în expoziţia „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”. Din informaţiile furnizate de conducerea Muzeului Drents şi de autorităţile judiciare olandeze, este vorba despre o spargere a singurului zid exterior al clădirii, prin utilizarea unui exploziv puternic. Prin spărtură au pătruns în sală mai multe persoane, care au sustras patru piese de patrimoniu: coiful de aur de la Coţofeneşti (datat în secolele V-IV a. Chr.) şi trei brăţări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia (datate în a doua parte a secolului I a. Chr.). Toate aceste bunuri culturale fac parte din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României. Din informaţiile transmise de colegii olandezi, care au avut acces limitat în spaţiul expoziţiei, celelalte piese expuse nu par să fi constituit obiectul jafului”, anunţa, într-un comunicat de presă, Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR).
România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents.