Probleme de securitate la muzeu
Furtul comorilor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Firma de asigurare Aon a avertizat Muzeul Drents din Olanda, înainte de jaful din ianuarie 2025, că vitrinele expoziției nu sunt suficient de rezistente pentru a proteja artefactele de valoare. Conform unui raport RTL Nieuws, expertul a subliniat că sticla nu poate face față impactului, recomandând înlocuirea acesteia cu una mai rezistentă. În ciuda acestor avertizări, muzeul nu a implementat măsurile necesare, iar jaful a avut loc pe 25 ianuarie 2025, când trei bărbați au reușit să sustragă Coiful de la Coțofenești și două brățări de aur în doar trei minute.
În dimineața jafului, hoții au folosit o bombă de artificii pentru a sparge o ușă exterioară, după care au distrus două vitrine cu un baros. Poliția a ajuns la locul faptei 15 minute mai târziu, dar infractorii dispăruseră deja. Trei suspecți au fost arestați, dar artefactele, evaluate la 5,7 milioane de euro, rămân dispărute. Muzeul Drents a fost înștiințat cu patru săptămâni înainte de deschiderea expoziției „Dacia, Imperiul de Aur și Argint” că nivelul de securitate al vitrinelor este inadecvat.
Conform expertului Aon, „rezistența la efracție a vitrinelor este prea scăzută, având în vedere valoarea asigurată. Recomandăm măsuri de securitate suplimentare: utilizarea vitrinelor cu o rezistență la efracție de cel puțin cinci minute.” Deși muzeul a întărit ușa exterioară, modificările au fost criticate de un expert în securitate, care a numit soluția „o lucrare de mântuială” care nu ar fi putut opri hoții.
Ernest Oberländer Târnoveanu, fostul director al Muzeului Național de Istorie al României, care a împrumutat comorile, a declarat că muzeul din Assen i-a oferit „asigurări verbale” privind utilizarea sticlei rezistente la efracție. „Am fost informat că vitrinele respectau standardele antiefracție și erau proiectate să reziste la impact mecanic timp de zece minute”, a spus Oberländer, care a fost demis din cauza furtului.
Atacul a fost efectuat prin spargerea unui zid exterior al clădirii, utilizând un exploziv puternic. Dintre cele patru artefacte furate, Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV a. Chr., și cele trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia, datate în a doua parte a secolului I a. Chr., fac parte din colecția Muzeului Național de Istorie a României. Muzeul Național de Istorie a României a confirmat că alte piese din expoziție nu au fost sustrase în timpul jafului.
România a încasat 5,7 milioane de euro, sumă reprezentând despăgubirea de asigurare pentru bunurile culturale furate. Această situație a stârnit îngrijorare cu privire la securitatea muzeelor și protecția patrimoniului cultural, punând în discuție responsabilitatea instituțiilor implicate în organizarea expozițiilor internaționale.
În concluzie, jaful recent evidențiază necesitatea unor măsuri de securitate mai stricte și a unei colaborări mai eficiente între instituțiile muzeale și companiile de asigurare.
Pe viitor, este esențial ca muzeele să acorde o importanță deosebită siguranței patrimoniului cultural, pentru a preveni astfel de incidente.