Peste 800 milioane euro în joc
România a avut mai mult de doi ani de zile pentru ca până pe 28 noiembrie 2025 să îndeplinească trei jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență, miza reformelor ridicându-se la peste 800 de milioane de euro, bani din fonduri europene. Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru a obține acești bani, România trebuia să finalizeze în timp util: reforma pensiilor speciale (231 milioane de euro); operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) (330 milioane euro); reforma guvernanței companiilor din energie (227 milioane euro). Guvernul a încercat să reformeze de trei ori pensiile speciale ale magistraților. Executivul a aprobat în ședința de vineri, 28 noiembrie, proiectul de reformă a pensiilor speciale ale magistraților, asta după ce versiunea anterioară a picat la Curtea Constituțională. „Senatul este pregătit pentru angajarea răspunderii Guvernului pentru proiectul pensiilor magistraților chiar săptămâna viitoare. Dacă România, cu participarea tuturor instituțiilor ei, va reuși să aibă o lege a pensiilor magistraților promulgată până la finalul anului, banii din PNRR pot fi salvați”, a declarat Mircea Abrudean, președintele Senatului. Guvernul a finalizat, cu o zi înainte de termenul limită, numirea conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Au fost numiți un președinte și doi vicepreședinți. „Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) e în Monitorul Oficial, poate ați văzut acest lucru, deci putem considera că jalonul AMEPIP este îndeplinit, e rezolvat”, a declarat Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului. Cu toate acestea, chiar în aceiași declarație, chiar reprezentanta Guvernului recunoștea că unele reforme au întârziat. „În ceea ce privește rezultatul jaloanelor, nu există încă o definitivare, mâine se va trage linie, mai sunt încă unele lucruri în desfășurare. Ceea ce vă pot spune este că nu mai are cum să fie îndeplinit jalonul privind directoratul Hidroelectrica, pentru că a fost anulată procedura de către Consiliul de Supraveghere, se va demara o nouă procedură”, a mai adăugat ea. În ceea ce privește numirile conducerilor companiilor de stat, guvernanții au avut de găsit manageri în 13 companii energetice de stat, un total de peste 40 de poziții. Suma aferentă acestui obiectiv este de 227 milioane de euro, iar penalizările se aplică pentru fiecare post neocupat. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirmă că România poate salva „aproape 90%” din bani, însă nu este clar câte companii respectă criteriile impuse de Comisia Europeană. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului a precizat că nu se știe deocamdată care ar fi cuantumul penalizării din partea Comisiei Europene pentru reformele nerealizate. „Știu că următoarea întrebare va fi care sunt banii, nu există încă un calcul, încă se fac calcule din acest punct de vedere, care ar putea să fie penalizarea pentru aceste jaloane, dar în orice caz e vorba de o penalizare, nu de o neîndeplinire integrală a acestor jaloane”, a adăugat Ioana Dogioiu. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a afirmat, pe 20 noiembrie, că România va depune pe data de 28 noiembrie, până la 12 noaptea, în sistemul informatic de colaborare cu Comisia Europeană, o scrisoare prin care va prezenta ce demersuri a făcut pentru îndeplinirea suspendării jalonului privind pensiile speciale, fără să existe o garantare că țara noastră va recupera cei 231 de milioane de euro. Trebuie precizat faptul că deși agenda publică a fost acaparată de discuțiile despre pensiile speciale ale magistraților, informațiile despre termenul limită până la care România trebuia să implementeze aceste reforme era cunoscut de la semnarea PNRR. România avea în acel moment suspendate la plată trei jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar termenul de rezolvare al acestora era de 28 noiembrie 2025. „Primul jalon suspendat este cel legat de operaționalizarea și funcționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice, cum este cunoscută instituția cu denumirea prescurtată AMEPIP, pentru care în prezent sunt suspendați 330 de milioane de euro”, a subliniat Marcel Boloș, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Cel de-al doilea jalon care a fost suspendat este legat de administratorii de companii de la Ministerul Energiei, 43 fiind în prezent revocați. „Cel de-al doilea jalon care a fost suspendat este cel în legătură cu administratorii de companii de la Ministerul Energiei. Aceștia sunt 43 de administratori care în prezent sunt revocați. Suma suspendată este de 227 de milioane de euro”, a mai adăugat ministrul. De asemenea, Boloș mai arăta că în ceea ce privește jalonul al treilea, care vizează pensiile speciale, România avea suspendată suma de 231 de milioane de euro. „Pentru componenta de pensii speciale - Jalonul 215, sunt suspendați 231 de milioane de euro. În prezent, proiectul de act normativ care privește componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistrați este trecut de dezbaterile în comisii în Senatul României”, a subliniat oficialul.