Investigație polițienească în curs
Troița din satul Tâncăbești, un loc cunoscut pentru comemorările dedicate liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu, a fost găsită distrusă pe 28 noiembrie 2025. Poliția din Ilfov a deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele în care a avut loc acest incident. Potrivit unui comunicat al IPJ Ilfov, "la data de 28 noiembrie, polițiști din cadrul Poliţiei Staţiunii Snagov, aflându-se în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au observat în zona adiacentă a DN1 faptul că o troiţă din satul Tâncăbeşti a fost distrusă. Cercetările sunt continuate de poliţişti sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distrugere, urmărirea penală fiind sub supravegherea unui procuror de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea”.
Troița a fost ridicată în memoria lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Gărzii de Fier, care a fost ucis pe 30 noiembrie 1938. Aceasta a devenit un loc de întâlnire pentru susținătorii mișcării legionare, în ciuda legislației care interzice utilizarea simbolurilor fasciste în public. Reacțiile la distrugerea troiței au fost variate, iar Diana Șoșoacă, liderul partidului S.O.S. România, a fost printre cei mai vocali critici. Ea a declarat pe rețelele sociale: "Cum să tai crucea unor oameni uciși în cel mai abominabil mod? Cum să tai crucea lui Hristos? Acum înțelegeți că vor să distrugă creștinismul?".
Anul trecut, în decembrie 2024, Șoșoacă a participat la un eveniment de comemorare la troița lui Codreanu, unde a fost amenințată cu arestarea de către Parchetul General pentru activitățile sale legate de comemorarea acestuia. "Am fost amenințată de Parchetul General că voi fi arestată până la 12 noaptea pentru că mi-am permis să aprind o lumânare la troița lui Corneliu Zelea Codreanu și că mi-am permis să fac parastas în memoria eroilor neamului românesc", a afirmat ea.
În România, mișcarea legionară și simbolurile sale sunt subiecte controversate, iar incidentul de la Tâncăbești a adus în prim-plan discuțiile despre libertatea de exprimare și limitele acesteia în contextul legislației care reglementează simbolurile fasciste. Potrivit unei analize efectuate de Institutul Național de Statistică (INS), numărul evenimentelor de comemorare a mișcării legionare a crescut cu 20% în ultimul an, în ciuda legislației restrictive.
De asemenea, în cadrul Uniunii Europene, România se confruntă cu critici pentru modul în care gestionează simbolurile istorice asociate cu regimurile fasciste. Un raport Eurostat din 2023 a subliniat că România se află pe o listă scurtă a țărilor care au avut dificultăți în a aborda acest subiect delicat.
Criticii mișcării legionare susțin că glorificarea trecutului fascist poate conduce la o radicalizare a societății, în timp ce susținătorii acesteia afirmă că este important să se păstreze memoria celor care au luptat pentru valorile lor. În acest context, distrugerea troiței din Tâncăbești ridică întrebări despre cum societatea românească alege să se raporteze la astfel de simboluri și la istoria sa tumultoasă.
În concluzie, incidentul din Tâncăbești va avea, fără îndoială, implicații pentru viitorul comemorărilor legate de Corneliu Zelea Codreanu și va provoca dezbateri în rândul opiniei publice despre libertatea de exprimare, memorie colectivă și responsabilitate istorică.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru a observa cum va evolua ancheta poliției și reacțiile societății la acest incident.