Reducerea poluării atmosferice
Europa a realizat „progrese semnificative” în scăderea concentrațiilor de poluanți atmosferici între 2014 și 2024, potrivit unui raport publicat vineri de Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS), relatează EFE. Raportul subliniază că efortul comun al autorităților, industriei și cetățenilor pentru a reglementa și scădea emisiile provenite din activitățile umane conduce la rezultate reale. Potrivit analizei CAMS, s-au înregistrat îmbunătățiri semnificative în majoritatea regiunilor europene, deși unele zone necesită în continuare atenție.
Analizele CAMS se bazează pe modele atmosferice combinate cu observații ale calității aerului, folosind tehnici de asimilare a datelor. În raportul Europe’s Environment 2025 al Agenției Europene de Mediu se demonstrează că toți poluanții cu emisii reglementate au arătat tendințe de reducere încă din 2005. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la dioxidul de sulf (SO2), cu 85%, urmat de oxizii de azot (NOx) cu 53%, compușii organici volatili nemetanici (COVNM) cu 35%, particulele fine PM2,5 cu 38% și amoniacul (NH3) cu 17%.
Pulberile fine PM2,5 sunt, de fapt, un poluant foarte periculos pentru sănătate și mediu, din cauza că mica lor dimensiune permite pătrunderea în plămâni și în sânge. Conform raportului, principalele surse umane ale acestor poluanți sunt arderea combustibililor fosili în trafic și în sectorul energetic, iar sursele naturale includ incendiile forestiere și transportul de praf. De asemenea, dioxidul de azot provine în principal din arderea combustibililor fosili, care provoacă probleme respiratorii și contribuie la „formarea ozonului troposferic și a smogului”.
Strategiile europene pentru controlul emisiilor au condus la o reducere semnificativă a concentrațiilor de poluanți atmosferici. Datele raportului arată că, deși s-au realizat progrese, ozonul de suprafață rămâne cel mai dificil poluant de gestionat. Strategiile pentru reducerea sa implică eforturi foarte serioase. Potrivit lui Hans Bruyninckx, director executiv al Agenției Europene de Mediu, „Este vital să continuăm să ne concentrăm asupra calității aerului pentru a proteja sănătatea cetățenilor europeni”.
Impactul acestor progrese este resimțit și la nivel local, în orașe precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara, unde calitatea aerului s-a îmbunătățit datorită măsurilor implementate. De exemplu, în București, autoritățile locale au introdus restricții pentru vehiculele poluante, iar în Cluj-Napoca s-au implementat inițiative de transport alternativ. Comparativ cu alte regiuni din Uniunea Europeană, România a înregistrat o scădere semnificativă a poluării, dar rămâne pe lista țărilor cu probleme de poluare atmosferică.
Criticii subliniază însă că progresele nu sunt suficiente și că trebuie continuate eforturile pentru a atinge standardele europene de calitate a aerului. De exemplu, organizațiile de mediu atrag atenția asupra faptului că multe orașe din România încă depășesc limitele de poluare stabilite de Uniunea Europeană. În plus, este necesară o mai bună coordonare între autoritățile locale și centrale pentru a asigura implementarea eficientă a politicilor de mediu.
În concluzie, deși Europa a realizat progrese semnificative în îmbunătățirea calității aerului, provocările rămân. Este esențial ca autoritățile să continue să investească în măsuri de reducere a emisiilor și să colaboreze cu cetățenii și industria pentru a asigura un mediu mai curat pentru generațiile viitoare.
În perioada următoare, se așteaptă o accentuare a eforturilor de monitorizare și reglementare a poluării, în special în regiunile cu probleme persistente de calitate a aerului.