Secetă cronică afectează regiunea
Autorităţile elene au declarat recent zona Atenei şi două insule din Marea Egee, Patmos şi Leros, în stare de urgenţă hidrologică, în încercarea de a accelera proiectele de infrastructură necesare pentru gestionarea crizei de apă. Conform informaţiilor furnizate de Agerpres, această măsură a fost anunţată de Ministerul Mediului din Grecia vineri seara, subliniind gravitatea situaţiei cu care se confruntă regiunea. Stavors Papastavrou, ministrul grec al Mediului şi Energiei, a declarat la postul Skai TV: "Nu mai este posibil să amânăm aceste decizii dificile".
Declaraţia de stare de urgenţă vine în contextul unei secete persistente care afectează zona, iar datele furnizate de compania de apă EYDAP arată o scădere cu aproximativ 25% a precipitaţiilor anuale, o creştere a evaporării de 15% şi o creştere a cererii de apă de 6% faţă de 2022. În prezent, rezervele de apă din zona Atenei se ridică la aproximativ 400 de milioane de metri cubi, în timp ce consumul anual este estimat la circa 250 de milioane de metri cubi.
"În zonele în care consumul de apă creşte considerabil din cauza turismului, sunt necesare o mai mare atenţie şi o mai bună planificare pentru a evita situaţii în timpul verii care nu pot fi gestionate", a adăugat Papastavrou. În plus, surse din Ministerul Mediului au indicat că Grecia se confruntă cu o secetă de durată, similară cu cea din perioada 1988–1994.
Pentru a răspunde provocărilor legate de apă, guvernul grec a anunţat luna trecută un program de investiţii de 2,5 miliarde de euro destinat dezvoltării infrastructurii hidraulice în următorul deceniu. Printre proiectele incluse se numără devierea a doi afluenţi ai râului Aheloos, precum şi lucrări de foraj şi instalaţii de desalinizare. Proiectul de 500 de milioane de euro pentru afluenţii râului Aheloos ar trebui să fie finalizat până în 2029.
În paralel, Ministerul Mediului a menţionat că în prezent sunt în desfăşurare peste 150 de proiecte, cu o valoare totală de peste 320 de milioane de euro, pe mai mult de 40 de insule greceşti. Aceste măsuri sunt esenţiale pentru a asigura un management eficient al resurselor de apă şi pentru a face faţă cerinţelor tot mai mari generate de turismul în creştere.
Criticii acestor măsuri subliniază că, deşi investiţiile sunt necesare, nu se abordează suficient problema consumului excesiv de apă în zonele turistice. De asemenea, lipsa unor restricţii temporare privind consumul de apă ar putea agrava situaţia pe termen lung. Ministerul Mediului a afirmat însă că măsurile vor fi reevaluate în funcţie de evoluţia situaţiei hidrologice.
În concluzie, declaraţia de stare de urgenţă hidrologică în Atena şi pe insulele din Marea Egee evidenţiază o criză de apă în expansiune, care necesită o reacţie rapidă şi eficientă din partea autorităţilor. Măsurile implementate acum vor determina viitorul gestionării resurselor de apă în această regiune vitregită de secetă.
Este esenţial ca autorităţile să monitorizeze constant situaţia şi să adapteze strategiile în funcţie de nevoile emergente ale comunităţilor afectate.