De Wever critică planul UE de a folosi active ruse

Premierul belgian Bart De Wever și-a exprimat vineri opoziția față de utilizarea activelor financiare ruse blocate în Uniunea Europeană pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, liderul conservator avertizează că măsura ar putea crea probleme juridice și riscuri pentru stabilitatea financiară. „De ce să ne aventurăm pe un teren juridic și financiar necunoscut?”, întreabă De Wever în documentul transmis joi. Potrivit premierului belgian, folosirea activelor Băncii Centrale a Rusiei, majoritatea depozitate în Belgia, ar fi „fundamental greșită”.

Comisia Europeană a propus ca aceste fonduri să fie utilizate pentru un „împrumut reparatoriu” destinat Ucrainei, în valoare de aproximativ 140 de miliarde de euro. Acesta ar urma să fie rambursat de Ucraina doar dacă Rusia plătește despăgubiri pentru daunele provocate de război. Societatea Euroclear, cu sediul la Bruxelles, administrează active rusești estimate la 210 miliarde de dolari, în timp ce întreaga sumă blocată în UE depășește 235 de miliarde de euro.

Planul a stârnit reacții diferite în rândul statelor membre. Germania, țările baltice, Polonia, Olanda și statele nordice susțin inițiativa, considerând că împrumutul ar oferi Ucrainei resurse necesare pentru reconstrucție și securitate. În schimb, De Wever avertizează că procedura ar putea crea un precedent problematic, afectând dreptul internațional și încrederea în sistemul financiar european.

Premierul belgian subliniază, de asemenea, că implicarea instituțiilor financiare belgiene în administrarea acestor active ar putea expune țara la riscuri economice pe termen lung. El atrage atenția asupra posibilelor consecințe juridice și reputaționale, sugerând că orice decizie trebuie să fie luată cu prudență și cu evaluarea completă a impactului asupra statelor membre și a sistemului bancar european. Bart De Wever a depus jurământul şi a fost instalat oficial ca prim‑ministru al Belgiei în 03 februarie 2025. El este primul politician din regiunea flamandă (vorbitoare de neerlandeză) care preia poziţia de prim‑ministru.

Potrivit Financial Times, directorul general al Euroclear, instituția care gestionează cea mai mare parte a activelor rusești înghețate, Valérie Urbain, a transmis Comisiei Europene o scrisoare în care avertizează că mecanismul propus ar putea fi perceput ca o formă de expropriere. Ea susține că noua arhitectură financiară ar introduce o primă de risc care ar putea duce la creșterea durabilă a spread-urilor obligațiunilor guvernamentale europene, majorând implicit costurile de împrumut pentru statele membre.

Unii investitori ar putea interpreta transformarea activelor blocate într-un instrument financiar obligatoriu drept o confiscare, acțiune interzisă de dreptul internațional. Această percepție ar putea afecta încrederea globală în sistemele financiare europene și ar putea împinge randamentele obligațiunilor în sus. Analiștii intervievați de Euronews Business consideră că actualul plan comportă un impact mult mai redus decât decizia UE din 2022 de a îngheța rezervele băncii centrale ruse, măsură care la acel moment a generat doar o reacție minoră pe piețele obligațiunilor.

„Nu mă aștept la o reacție amplă a pieței, guvernele nu se vor confrunta cu costuri semnificativ mai mari ale datoriei”, afirmă Robert Timper, strateg șef pentru venituri fixe la BCA Research. El subliniază că înghețarea activelor rusești a fost fără precedent, dar că utilizarea lor ulterioară, în cadrul unui mecanism controlat, va avea un impact mult mai modest. Nicolas Véron, cercetător la think tank-ul Bruegel, susține că decizia din 2022 a demonstrat deja că UE este dispusă să impună restricții severe asupra rezervelor deținute pe teritoriul său fără a produce turbulențe majore la nivel global.

„Nu este nerezonabil să ne imaginăm că, dacă împrumutul pentru reparații este aprobat, Rusia va face ceva ce ar putea dăuna piețelor globale”, a susținut Nicolas Véron. Deși detaliile tehnice nu au fost încă publicate integral, Capital Economics explică schema astfel: Euroclear ar investi numerarul rusesc înghețat într-o obligațiune UE pe termen lung, fără cupon. Activele ar fi transformate din solduri de numerar în instrumente de datorie, însă pasivele Euroclear față de Banca Centrală a Rusiei ar rămâne neschimbate, element esențial pentru a evita acuzația de confiscare.

Fondurile obținute din emisiunea de obligațiuni ar fi direcționate către Ucraina sub formă de împrumut. Rambursarea ar avea loc doar după încetarea agresiunii ruse și după un acord privind plata reparațiilor. Statele membre ar garanta împrumutul și ar acoperi eventualele pierderi. Véron amintește că, deși mecanismul nu constituie o confiscare propriu-zisă, Moscova îl va prezenta ca atare în plan propagandistic. Mai mult, există riscul unor contramăsuri economice, întrucât Rusia a îngreunat deja retragerea companiilor occidentale de pe piața sa.

Capital Economics avertizează că eventuale represalii ar putea genera costuri suplimentare, inclusiv pentru companiile și investitorii europeni activi în regiune. Prim ministrul belgian Bart De Wever cere garanții comune din partea tuturor statelor membre pentru protejarea Euroclear împotriva pierderilor sau represaliilor. Comisia Europeană este presată să clarifice detaliile mecanismului, mai ales în contextul în care un plan american recent propune folosirea activelor rusești pentru constituirea unor fonduri de investiții în Ucraina și Rusia.

Comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis, declară că schema ar putea oferi un sprijin substanțial Ucrainei fără poveri financiare suplimentare semnificative asupra UE sau a statelor membre. Véron estimează că planul ar putea fi finalizat până la sfârșitul anului, iar primele plăți ar putea fi efectuate în trimestrul întâi al anului 2026 dacă parlamentele naționale aprobă mecanismul.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că fondurile vor fi esențiale în 2026, ideal chiar de la începutul anului.