Impactul asupra fondurilor europene
Premierul României, Ilie Bolojan, a declarat că întârzierea avizului din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe legea pensiilor magistraților pune presiune pe calendarul pe care Guvernul l-a angajat în relația cu Comisia Europeană. „Cu cât avizul venea mai repede, cu atât puteam adopta proiectul mai repede”, a declarat acesta la Digi 24.
Potrivit lui Ilie Bolojan, respectarea termenelor este crucială pentru accesarea fondurilor europene. Sumele vizate sunt importante: 800 de milioane de euro, bani „care ne sunt reținuți” dacă anumite etape nu sunt îndeplinite la timp. „În parcurgerea unor proceduri, inclusiv cea legată de respectarea acestui jalon, de pensiile magistraților, sunt lucruri care depind de Guvern, dar sunt lucruri care nu depind de Guvern sau de un ministru sau de premier. Gândiți-vă că o măsură poate fi contestată, depinzi de instanța de judecată, depinzi de Curtea Constituțională în acest caz”, a mai spus premierul.
Întrebat despre posibile alte sisteme de pensionare, Bolojan a subliniat că discuția este legată direct de sustenabilitatea bugetară. „Pentru a avea un buget de stat care să rezolve problemele sistemelor de sănătate sau educație, nu poți încasa bani decât de la cei care lucrează. Din acest motiv, economia trebuie pusă pe baze mai sănătoase”, a punctat premierul.
El a mai spus că o pensionare la 48-50 de ani și o pensie cât ultimul salariu nu este în regulă. „Sper că acest proiect de lege va trece de testul constituțional, deci pensionarea magistraților se va face la o vârstă normală, adică la 65 de ani, iar pensia va fi una rezonabilă”, a adăugat Bolojan.
În ceea ce privește ședința de guvern pentru aprobatul proiectului, aceasta ar urma să aibă loc vineri, după ce avizul CSM, care a fost negativ, va fi comunicat formal Executivului. Potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, avizul va fi oficializat vineri, ceea ce va permite desfășurarea ședinței extraordinare de guvern.
Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost pus săptămâna trecută în procedură de transparență decizională, iar CSM avea termen 30 de zile pentru a da un aviz consultativ. Conform acestuia, cuantumul pensiei magistraților va fi 55% din media indemnizațiilor brute ale celor din sistem pe ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă.
Reprezentanții CSM cer 65% din salariul brut, aproximativ 85% din venitul net, precum și o tranziție mai lungă. România are termen până la data de 28 noiembrie 2025 să adopte noua lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, respectiv să îndeplinească „jalonul” prevăzut în PNRR. Dacă reforma nu este adoptată până la termenul limită, România riscă să piardă aproximativ 231 de milioane de euro din finanțările legate de PNRR.
Claudiu Sandu, vicepreședinte CSM, a explicat motivele respingerii proiectului de lege: „Magistrații sunt cetățeni, ca oricare alții, nu au avut niciodată o problemă cu ieșirea la pensie la 65 de ani. Iar cu afirmația legată de tăierea pensiei cu 30%, e ceva care îmi scapă, pentru că noi avem, de fapt, problema principală: această inechitate care se stabilește prin lege.” Acesta a precizat că magistrații vor depune ei înșiși un proiect de lege, respectând competențele lor constituționale.
În concluzie, întârzierea în adoptarea acestei legi ar putea avea consecințe financiare semnificative pentru România în relația cu Uniunea Europeană. Premierul Bolojan a subliniat importanța corectării sistemului de pensii pentru magistrați, dar și nevoia de a extinde această reglementare la alte categorii profesionale.
Următorii pași depind de reacția CSM și de posibilele modificări care ar putea să rezulte din discuțiile în curs.