Scenarii de răspuns drastic
Pe fondul intensificării campaniei Moscovei de destabilizare a statelor din NATO, mai multe țări europene analizează opțiuni care, până recent, păreau improbabile: de la operațiuni cibernetice ofensive coordonate, până la exerciții militare surpriză. În ultimele luni, drone și agenți atribuiți Rusiei au fost implicați în incidente pe teritoriul mai multor state NATO. Acum, Europa discută modalități de a răspunde mai ferm, au declarat pentru Politico doi oficiali guvernamentali europeni și trei diplomați ai UE. „Rusia testează constant limitele — care este răspunsul, cât de departe se poate merge?”, a declarat ministra de Externe a Letoniei, Baiba Braže. Potrivit ei, este nevoie de o abordare „mai proactivă”: „Nu vorbele transmit semnalul, ci acțiunile.”
Drone rusești au survolat recent Polonia și România, iar aparate neidentificate au perturbat activitatea aeroporturilor și bazelor militare din mai multe țări europene. Au fost raportate, de asemenea, bruiaje GPS, incursiuni aeriene și navale, precum și o explozie pe o rută feroviară esențială pentru transferul de armament către Ucraina. Secretarul de stat german pentru apărare, Florian Hahn, a avertizat că alianța trebuie să evalueze „cât timp este dispusă să tolereze acest tip de război hibrid” și dacă nu este momentul „să devină mai activă”.
Atacurile hibride nu sunt noi. În trecut, Rusia a fost acuzată de asasinate pe teritoriul britanic, sabotarea unor depozite de armament din Europa Centrală, finanțarea partidelor populiste, campanii de dezinformare și tentative de influențare a alegerilor. Totuși, amploarea actuală este fără precedent: think tank-ul Globsec estimează peste 110 acte de sabotaj sau tentative în primele șapte luni ale anului, în principal în Polonia și Franța. În discursuri recente, Moscova a transmis semnale tot mai ostile. În octombrie, Vladimir Putin a vorbit despre „spațiul creativ” al politicii externe ruse și a sugerat că Rusia urmărește atent „militarizarea Europei”. Dmitri Medvedev l-a numit luna trecută pe președintele SUA „adversar”, declarând că europenii „ar trebui să tremure”.
Reacțiile europene se înăspresc. După sabotarea unei linii feroviare vitale, Polonia a desfășurat 10.000 de militari pentru protejarea infrastructurii, iar premierul Donald Tusk a acuzat Moscova de „terorism de stat”. La nivelul UE, șefa diplomației, Kaja Kallas, a cerut un „răspuns puternic”. Italia a criticat „inerția” europeană în fața atacurilor hibride și a prezentat un plan detaliat, care include un centru european de combatere a amenințărilor hibride, o forță cibernetică de 1.500 de specialiști și personal instruit în domeniul inteligenței artificiale. „Toată lumea trebuie să își revizuiască procedurile de securitate”, a declarat și ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski.
Rămâne însă neclar cât de departe pot merge statele europene fără a depăși liniile roșii ale Kremlinului. Spre deosebire de Rusia, țările UE sunt constrânse de limitele statului de drept — o diferență esențială, subliniază analiștii. Unele guverne, între care Germania și România, modifică legislația pentru a permite doborârea dronelor suspecte. Serviciile de informații pot opera într-o zonă legală mai puțin rigidă, iar mai multe state — precum Danemarca și Cehia — dispun deja de capacități cibernetice ofensive. Regatul Unit a recunoscut anterior operațiuni de hacking împotriva ISIS. Potrivit experților consultați, instrumentele cibernetice ar putea viza infrastructuri-cheie ale industriei militare ruse — precum zona economică Alabuga, unde sunt produse drone Shahed — sau transporturi de armament. De asemenea, Europa încearcă să contracareze campaniile de dezinformare ale Rusiei, deși accesul la publicul rus este limitat.
Diplomați din UE atrag atenția că orice acțiune trebuie să permită „negarea plauzibilă”, astfel încât escaladarea să poată fi gestionată. Fiind o alianță defensivă, NATO evită operațiunile ofensive. Totuși, diplomați ai alianței admit că „răspunsurile asimetrice” fac parte din discuție. Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt NATO, consideră că reacțiile rapide — inclusiv atribuirea publică a responsabilității pentru atacuri hibride — și exerciții militare neanunțate la granițele cu Rusia pot transmite un semnal puternic de solidaritate. Centrul de Excelență pentru Amenințări Hibride din Helsinki oferă deja instruire și coordonare, iar oficiali NATO subliniază necesitatea creșterii capacității de analiză și reacție colectivă.
Un diplomat al alianței a rezumat situația astfel: este nevoie să se demonstreze, „prin mijloace flexibile”, că Europa monitorizează atent amenințările și își poate mobiliza resursele.