Lovitură de stat militară în Guineea-Bissau

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

În Guineea-Bissau, militarii au preluat controlul asupra ţării, arestându-l pe preşedintele Umaro Sissoco Embalo şi suspendând alegerile programate. Generalul Denis N'Canha a declarat că acţiunea a fost motivată de dorinţa de a restabili ordinea şi securitatea naţională, invocând planuri de destabilizare. Situaţia rămâne tensionată, cu lideri ai opoziţiei arestaţi şi atacuri asupra instituţiilor electorale.

EN

Brief

In Guinea-Bissau, the military has taken control of the country, arresting President Umaro Sissoco Embalo and suspending the planned elections. General Denis N'Canha stated that the action was motivated by a desire to restore national order and security, citing destabilization plans. The situation remains tense, with opposition leaders arrested and attacks on electoral institutions.

Lovitură de stat militară în Guineea-Bissau
Sursa foto: stirileprotv.ro

Preşedintele arestat, alegerile suspendate

Militarii din Guineea-Bissau au anunţat miercuri, 26 noiembrie 2025, că au preluat „controlul total al ţării”, l-au arestat pe preşedintele în exerciţiu, Umaro Sissoco Embalo, şi au suspendat procesul electoral, în timp ce ţara aştepta rezultatele alegerilor prezidenţiale şi parlamentare foarte disputate. Potrivit AFP, generalul Denis N'Canha, şeful gărzii militare a Preşedinţiei, a declarat că un „înalt comandament pentru restabilirea ordinii” a preluat conducerea ţării până la noi ordine. "Aceasta este o măsură necesară pentru a garanta securitatea naţională", a afirmat generalul în cadrul unei conferinţe de presă.

Guineea-Bissau, o mică ţară de pe coasta Africii de Vest, situată între Senegal şi Guineea (Conakry), a cunoscut deja patru lovituri de stat şi o serie de tentative de puci de la independenţa sa în 1974. Această nouă lovitură de stat se alătură altor evenimente similare din regiune, cum ar fi cele din Mali, Burkina Faso, Niger şi Guineea-Conakry, care au avut loc începând cu 2020. Conform biroului de presă al ONU, aceste evenimente reflectă instabilitatea politică persistentă din Africa de Vest.

Puciul a avut loc la mijlocul zilei, după ce s-au auzit focuri de armă în apropierea palatului prezidenţial din capitala Bissau. Jurnaliştii AFP aflaţi la faţa locului au observat că bărbaţi în uniformă militară au ocupat principalele artere care duc spre palat. Sute de persoane, pe jos sau în vehicule, au fugit din zona palatului pentru a se pune la adăpost, în timp ce focuri de armă intense au răsunat în repetate rânduri.

Generalul N'Canha a anunţat că preşedintele Embalo, favorit în alegerile prezidenţiale programate pentru duminica următoare, a fost reţinut de către militari „în închisoarea din cartierul general” şi că este „tratament bine”. O altă sursă militară a confirmat arestarea preşedintelui Embalo, alături de „şeful Statului Major şi ministrul de interne”. Aceste acţiuni au fost justificate de general printr-un presupus plan de destabilizare a ţării, care ar fi implicat baronii naţionali ai drogurilor.

Guineea-Bissau, cu o populaţie de aproximativ 2,2 milioane de locuitori, este una dintre cele mai sărace ţări din lume, fiind afectată de probleme de corupţie şi cunoscută ca un centru important al traficului de droguri dintre America de Sud şi Europa. Conform unui raport al UNODC din 2021, traficul de droguri contribuie semnificativ la instabilitatea economică şi politică a ţării.

În plus, generalul a anunţat suspendarea „întregului proces electoral”, închiderea frontierelor „terestre, aeriene şi maritime” şi instituirea unor „restricţii de circulaţie obligatorii”. Reacţiile internaţionale au fost rapide, guvernul portughez, fosta colonie a Guineei-Bissau, solicitând calm şi reluarea procesului electoral.

În contextul acestui puci, principalul oponent din Guineea-Bissau, Domingos Simoes Pereira, liderul puternicului PAIGC, partidul istoric care a condus Guineea-Bissau către independenţă, a fost de asemenea arestat. Potrivit unor apropiaţi, Pereira nu este în siguranţă, iar arestarea sa a fost confirmată de un membru al familiei.

De asemenea, sediul de campanie al candidatului Fernando Dias a fost atacat de bărbaţi înarmaţi, care au folosit gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe Dias şi Pereira, care ţineau o şedinţă. În prezent, soarta lui Dias rămâne incertă. Străzile din Bissau erau pustii seara, odată cu intrarea în vigoare a stării de urgenţă.

Comisia Naţională Electorală (CNE) a fost, de asemenea, atacată de bărbaţi înarmaţi neidentificaţi, conform unui responsabil cu comunicarea din partea comisiei. Potrivit acestuia, atacul a avut loc în contextul tensiunilor crescute din jurul alegerilor, care au fost deja marcate de contestaţii. Rezultatele oficiale provizorii ale acestor alegeri erau aşteptate abia joi, iar anunţarea acestora a generat adesea mişcări de contestare în trecut.

În 2019, alegerile prezidenţiale din Guineea-Bissau au dus la o criză postelectorală care a durat câteva luni, în care atât Embalo cât şi adversarul său Pereira au revendicat victoria. Această instabilitate politică continuă pune sub semnul întrebării perspectivele de dezvoltare ale ţării, care se confruntă cu provocări economice şi sociale severe.

În concluzie, lovitura de stat din Guineea-Bissau aduce în prim-plan problemele structurale ale unei naţiuni deja fragilizate. Cu alegerile suspendate şi lideri politici arestaţi, viitorul politic al ţării este incert, iar comunitatea internaţională va urmări cu atenţie evoluţia situaţiei.

Guvernul portughez a cerut reluarea procesului electoral, dar rămâne de văzut dacă militarii vor permite acest lucru în condiţiile actuale de instabilitate.