Decizie consultativă CSM
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat joi, 27 noiembrie 2025, un aviz negativ proiectului de lege inițiat de Guvernul Bolojan privind pensiile speciale ale magistraților. Decizia este consultativă, iar Guvernul poate să își asume răspunderea pentru adoptarea actului normativ, însă poziția CSM trimite un semnal clar asupra îngrijorărilor din rândul magistraților. Claudiu Sandu, vicepreședinte CSM, a explicat după ședință motivele respingerii. „Cu puterea politică am încercat să îi convingem cu argumente raționale, dar care nu au fost ascultate. Prin urmare, acest aviz negativ venea cumva în mod natural”, a declarat el.
Reporterii au întrebat dacă participarea Ministrului Justiției la ședință, care s-a abținut de la vot, ar putea indica un conflict între puterea judecătorească și executiv. Claudiu Sandu a răspuns ferm: „Nu există niciun conflict propriu-zis. După cum chiar ați spus, Ministrul Justiției s-a abținut, nu a votat pentru. Nu se poate vorbi de un conflict numai pentru că este o chestiune serioasă”.
Acesta a precizat că magistrații vor depune ei înșiși un proiect de lege: „La acest moment sunt discuții în jurul unui proiect de lege, în limitele competenței noastre constituționale. Ceea ce vreau să vă mai spun este că, în urma consultărilor pe care le-am avut cu colegii din țară, atât procurorii cât și judecătorii au recomandat această avizare negativă a proiectului de lege, atât încât și noi, fiind un organ ales și nu numit, suntem cumva datori colegilor noștri să le respectăm voința”.
În legătură cu eventualele forme de protest ale magistraților, ca urmare a dezacordului manifestat la Curtea de Apel București, Claudiu Sandu a subliniat responsabilitatea corpului profesional. „Vreau să vă spun că magistrații sunt niște oameni responsabili, iar prima formă de protest pe care am adoptat-o a fost mai mult un protest simbolic, în sensul de a trage atenția asupra inechităților legislative promovate de acest guvern. La acest moment nici măcar nu s-a pus în discuție vreo formă de protest”, a spus el.
Când reporterii au întrebat dacă magistrații se opun pensionării la 65 de ani sau reducerii pensiei cu 30%, vicepreședintele CSM a clarificat: „Magistrații sunt cetățeni, ca oricare alții, nu au avut niciodată o problemă cu ieșirea la pensie la 65 de ani, deși ar trebui să vă întrebați, ca cetățean, dacă vreți să fiți judecat de un judecător de 65 de ani. Iar cu afirmația pe care ați făcut-o, legată de tăierea pensiei cu 30%, e ceva care îmi scapă, pentru că noi avem, de fapt, problema principală: această inechitate care se stabilește prin lege. Față de pensionarii anteriori, probabil vor fi trei tipuri de pensionari în magistratură: pensionarii epocii Dragnea, cu o pensie mai mare decât salariul cu 20-25%, pensionarii din 2023, cu un salariu de 100% din net și următorii care vor munci până la 65 de ani și vor avea pensia la jumătate. Dacă vi se pare echitabil, mie nu mi se pare, motiv pentru care ne opunem unor asemenea reglementări. Față de 130% din net, care reprezintă mii de pensii în plată în acest moment, este o înjumătățire”.
Referitor la ce va face CSM dacă Guvernul va continua procesul de adoptare a proiectului, Sandu a explicat că rolul Consiliului s-a încheiat: „Noi ne-am făcut datoria. Am arătat că, așa cum este organul acesta responsabil, în termen de șapte zile, cum, de altfel, am și anunțat public, ne-am consultat cu colegii și am dat acest aviz azi, care este consultativ. Nu ne-au luat două luni de zile, cum i-a luat Guvernului, să modifice zece luni o lege; noi am luat exact șapte zile, așa cum am promis. Mai departe, este o chestiune care nu mai intră în competența Consiliului și care ține exclusiv de competențele constituționale ale altor instituții”.
Vicepreședintele CSM a precizat și că toate instanțele și parchetele din țară au votat negativ: „Din câte știu eu, și la fel, încă nu am o centralizare 100%, dar din câte știu, nu au fost excepții”.
Proiectul de lege, elaborat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, prevede ca pensia magistraților să fie de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă.
Perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, iar cei 25 de ani minimum vechime în magistratură includ și o perioadă asimilată de activitate în alte domenii juridice de 10 ani.