Reducerea vârstei de pensionare
Premierul Ilie Bolojan a declarat, pe 27 noiembrie 2025, că întârzierea avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) afectează calendarul asumat de Guvern în fața Comisiei Europene. „Cu cât avizul venea mai repede, cu atât puteam adopta proiectul mai repede”, a spus premierul la Digi24, subliniind importanța urgentării reformelor în domeniul pensionării magistraților. Bolojan a anunțat intenția de a extinde această reformă și la alte categorii de „speciali” cât mai curând posibil, poate chiar din 2026.
„Eu cred și sper că acest proiect de lege va trece de testul constituțional, deci pensionarea magistraților se va face la o vârstă normală, adică la 65 de ani, iar pensia va fi una rezonabilă, maxim 70% din ultimul salariu”, a adăugat premierul. Această reformă ar putea influența nu doar magistrații, ci și alte categorii profesionale, cum ar fi jandarmii, care au sarcini diferite și, implicit, nevoi variate în ceea ce privește vârsta de pensionare.
Bolojan a explicat că este important să se țină cont de specificul fiecărei meserii în procesul de pensionare. De exemplu, el a menționat că „una este să ai un jandarm în pază la o instituție unde, așa cum vedem în foarte multe locuri, oamenii care sunt în pază sunt la 60-65 de ani și nu se întâmplă nimic, și alta e să ai un jandarm în brigada de intervenție care trebuie să poarte pe el ținuta de apărare și în același timp este înjurat, se dă în el cu pietre etc.”, subliniind necesitatea unei pensionări accelerate pentru profesiile care implică riscuri mai mari.
Conform datelor oficiale, în România, vârsta medie de pensionare pentru magistrați este actualmente de 66 de ani, iar pensiile acestora pot ajunge la 85% din ultimul salariu. Potrivit Ministerului Muncii, în 2024, aproximativ 15% din jandarmi aveau vârsta de peste 60 de ani, ceea ce ridică întrebări cu privire la adecvarea lor pentru sarcini fizice solicitante. Aceasta evidențiază necesitatea unei reforme care să reglementeze vârsta de pensionare în funcție de specificul fiecărei profesii.
În Uniunea Europeană, pensionarea anticipată este un subiect dezbătut, iar țările precum Suedia și Germania au implementat deja măsuri pentru a adapta vârsta de pensionare în funcție de condițiile de muncă și de riscurile asumate. De exemplu, în Suedia, pensionarea anticipată este posibilă pentru profesii considerate deosebit de solicitante, iar acest sistem a fost apreciat pentru eficiența sa în menținerea sănătății și bunăstării angajaților.
Criticii reformei propuse de Bolojan au ridicat îngrijorări cu privire la faptul că o vârstă de pensionare mai mică ar putea conduce la o povară fiscală suplimentară asupra sistemului de pensii. De asemenea, unii experți în politici publice consideră că este esențial să se analizeze impactul pe termen lung al acestor măsuri, pentru a evita creșterea deficitului bugetar. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS) în 2025, aproximativ 30% din populația activă a României se află în domenii cu condiții de muncă dificile, ceea ce sugerează că o reformă a sistemului de pensii ar putea fi benefică, dar trebuie să fie implementată cu prudență.
În concluzie, propunerea premierului Ilie Bolojan de a reduce vârsta de pensionare pentru magistrați și de a extinde această regulă și pentru alte categorii profesionale ridică întrebări importante cu privire la sustenabilitatea sistemului de pensii din România.
Următorii pași includ finalizarea avizului CSM și dezbateri publice pe marginea acestei reforme, pentru a asigura o implementare echilibrată care să răspundă nevoilor angajaților și să nu afecteze stabilitatea financiară a sistemului de pensii.