Avertismentul experților în politică externă
Planul președintelui american Donald Trump pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei a stârnit critici puternice, fiind perceput ca o formulă care ar impune, în esență, condițiile Kremlinului pentru capitularea Kievului. Analiștii și diplomații susțin însă că implicațiile sunt mai ample, afectând direct arhitectura de securitate a Europei. Propunerile cer Ucrainei să renunțe la teritorii, să-și limiteze alianțele și să-și reducă drastic capacitatea militară — condiții mult mai extinse decât cele discutate în rundele anterioare de negocieri. Potrivit experților, planul reprezintă un recul semnificativ față de principiile fundamentale ale securității europene: respectarea statului de drept, dreptul suveran al statelor de a adera la alianțe și interdicția modificării frontierelor prin forță. „Versiunea inițială a planului subminează în mod clar securitatea europeană — nu doar pe cea a Ucrainei, ci a întregului continent”, a declarat Pavel Havlicek, cercetător la Asociația pentru Afaceri Internaționale, pentru Kyiv Independent.
Dacă Ucraina ar fi forțată să accepte documentul în forma actuală, „consecințele pentru Europa ar fi dezastruoase”, a avertizat parlamentarul ucrainean Iaroslav Iurcișin. Elementul central al planului — redactat de trimisul special american Steve Witkoff împreună cu Kirill Dmitriev, principalul negociator economic al Rusiei — presupune concesii teritoriale ample, considerate de experți un precedent periculos. Ucraina ar ceda întregul Donbas, atât zonele ocupate de Rusia, cât și cele încă controlate de Kiev. Conform propunerii, forțele ucrainene ar trebui să se retragă, iar teritoriul ar deveni zonă demilitarizată. „Pentru regiune și pentru întreaga lume, aceasta va arăta că dreptul internațional poate fi ignorat”, a spus Yurchyshyn, avertizând că situația ar putea reaprinde conflicte înghețate în alte părți ale lumii. Planul prevede, de asemenea, recunoașterea de către SUA a controlului rus asupra Crimeei și a regiunilor Lugansk și Donețk. Daniel Hamilton, expert în politică externă la Brookings Institution, consideră că această prevedere „ar echivala cu o capitulare occidentală în fața principiilor de bază, precum interdicția modificării frontierelor prin forță”. „A fost inacceptabilă încă de la început”, a adăugat el.
Documentul solicită, totodată, suspendarea extinderii NATO și renunțarea Ucrainei la aspirațiile sale euroatlantice — o revendicare pe care Moscova o invocă frecvent, deși în mod nefondat, ca justificare a agresiunii sale. Havlicek avertizează că limitarea libertății Ucrainei de a alege alianțele contravine fundamentelor securității europene și subminează argumentul conform căruia extinderea NATO contribuie la stabilitatea regională. O altă prevedere ar limita efectivele armatei ucrainene la 600.000 de militari. Parlamentarul Volodîmîr Ariev susține că o astfel de restricție „ar pregăti terenul pentru un nou război”, făcând mai ușoară destabilizarea țării de către Rusia. Planul include și limitări pentru NATO: Alianța nu ar putea desfășura trupe în Ucraina, iar avioanele de luptă europene ar fi staționate în Polonia — un punct pe care Havlicek îl consideră o ingerință excesivă în capacitatea de apărare a statelor europene. Ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat că documentul ar „deschide ușa” unor revendicări rusești mai largi privind securitatea europeană, avertizând că negocierile trebuie să rămână strict concentrate pe încheierea războiului și pe asigurarea viitorului Ucrainei. Hamilton a caracterizat planul de 28 de puncte ca „un ansamblu incoerent de formulări incomplete”, orientate către același rezultat: slăbirea Ucrainei și remodelarea apărării europene în acord cu preferințele Moscovei.
Pe lângă conținutul documentului, un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă modul în care acesta a fost elaborat — fără participarea Ucrainei sau a statelor europene. Surse citate de Kyiv Independent afirmă că nici Kievul, nici partenerii europeni nu au fost consultați în procesul de redactare. „Pentru mulți din Cehia, acest lucru amintește clar de Acordul de la München din 1938 — o decizie luată despre noi, dar fără noi”, a spus Havlicek. Tsahkna a subliniat la rândul său că deciziile privind securitatea europeană nu pot fi luate peste capul Europei și că principiul „nimic despre Europa fără Europa” nu trebuie încălcat.
Pentru a contracara revendicările Kremlinului, marile puteri europene au elaborat un plan alternativ, respins însă de Rusia ca fiind neconstructiv. Potrivit unei versiuni obținute de Reuters, varianta europeană relaxează unele dintre cele mai dure cerințe impuse Kievului: limita forțelor armate ar crește la 800.000 de militari, iar cererea de cedare a unor noi teritorii din Donbas ar fi eliminată. Planul prevede, de asemenea, un armistițiu pe actuala linie a frontului și solicită garanții de securitate americane pentru Ucraina, similare cu articolul 5 al NATO. Negocierile dintre Ucraina și Statele Unite continuă. Secretarul de stat american Marco Rubio s-a întâlnit cu șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andriî Yermak, la Geneva, pe 23 noiembrie. Deși Trump ceruse inițial adoptarea planului până la 27 noiembrie, Rubio a sugerat ulterior că termenul poate fi modificat și că documentul este în continuare supus revizuirilor. „Europenii par să fi avut o anumită influență în redactarea ulterioară”, a spus Hamilton, subliniind că negocierile vor continua cu participarea UE și a Ucrainei. Estonia consideră că Moscova nu și-a abandonat obiectivele strategice: preluarea controlului asupra întregii Ucraine și remodelarea ordinii de securitate europene în favoarea sa.
Pentru a schimba aceste „ambții imperialiste”, Tsahkna spune că Europa trebuie să intensifice presiunea asupra Kremlinului și să mențină sprijinul pentru Kiev.