Motivele neintervenției
Potrivit surselor Observator, piloții germani de pe avioanele Eurofighter au încercat să doboare drona rusească, dar au evaluat că riscurile colaterale erau prea mari și au preferat să nu acționeze. Pentru a lansa o rachetă sau a trage cu tunul de la bordul avionului asupra unei drone localizate pe radar, piloții trebuie să fie absolut siguri că ținta este într-adevăr o dronă și nu altceva. În zona respectivă, spun sursele citate, există mult "zgomot radar", cauzat de eoliene.
Drona a căzut fără a provoca pagube, în grădina unui localnic din Puiești, la 50 km de granița românească cu Republica Moldova și la peste 100 km de granița moldovenească cu Ucraina. A fost lansată cel mai probabil din Crimeea și ar fi stat mai multe ore în spațiul aerian al României, în judeţele Tulcea, Galaţi, Vrancea şi Vaslui. Un localnic a alertat autoritățile după ce a auzit un vuiet, urmat de o lovitură puternică în spatele casei. Dispozitivul, cu dimensiuni de aproximativ 1,5-2 metri, nu conținea încărcătură explozivă. Presa ucraineană care a analizat imaginile susţine că seamănă cu o Gerbera (drone de tip momeală, fără încărcătură explozivă).
La ora 10:00, alerta declaşată în jurul orei 6:28 a fost oprită, deoarece drona dispăruse de pe radare, iar la 10:45 a fost găsită prăbușită. De două ori au fost ridicate câte două avioane Eurofighter, începând cu ora 6.30 dimineața, iar în paralel au fost ridicate și avioane F-16 de la Baza Borcea. Drona s-a prăbușit singură, fiind în mare parte distrusă. Nu s-a tras asupra ei, fie a fost pierdută comanda, fie a rămas fără combustibil. Este a 13-a dronă care pătrunde pe teritoriul României de la izbucnirea războiului din Ucraina.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat motivele pentru care drona care a survolat mai multe județe din România, marți dimineață, nu a fost doborâtă de cele patru avioane de luptă ridicate de la sol. „Am vorbit chiar cu piloții germani (...), care au fost dimineață în misiune. Am vorbit și cu piloții români acum două luni, când a intrat o dronă în spațiul aerian, în Dobrogea, și cumva mi-au spus același lucru, (...) e o treabă foarte complicată: trebuie să vadă acea dronă, să aibă și contact vizual, să o prindă cu radarul avionului - să o blocheze pe radar; dronele astea au o amprentă radar foarte mică, mai ales asta Gerbera - e o dronă din spumă poliuretanică, n-o văd radarele”, sunt explicațiile ministrului Ionuț Moșteanu, de marți seară, la Digi24.
„Astăzi, o perioadă foarte mare apărea - dispărea, n-o vedeau foarte bine. Radarele, pe care noi și toți aliații NATO le avem, sunt făcute să vadă avioane, nu drone din spumă poliuretanică. (...) Trebuie să prindă drona aia, s-o vadă, să o blocheze pe radar, iar radarul avionului să zică: Asta-i ținta ta, ca să știe, când apasă pe buton, că racheta aia se duce fix acolo, nu la ceva ce e în spatele dronei - care ar putea fi o casă, o eoliană, de exemplu. Mi-au zis azi de eoliene, Dobrogea e un spațiu foarte aglomerat pentru radar - din cauza eolienelor”, a mai spus Moșteanu.
Amintim că marți, 25 noiembrie, o dronă a survolat mai multe județe din România, între care Galați, Tulcea, Vrancea, Bacău, aceasta căzând, în cele din urmă, într-o localitate din județul Vaslui. Locuitorii au fost alertați prin intermediul RO-Alert, la orele dimineții, privind pericolul căderii unor obiecte din spațiul aerian, fiind sfătuiți să se adăpostească.
Este a 13-a încălcare a spațiului aerian al României de astfel de drone, în contextul războiului dus de Rusia în Ucraina.