Contextul strategic al României
Președintele Nicușor Dan prezintă miercuri, 26 noiembrie 2025, în plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului, Strategia Națională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, adoptată luni de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Într-un mesaj adresat Legislativului, Dan a subliniat importanța transparenței, afirmând că „proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparenţă publică, fiind prima Strategie Naţională de Apărare a Ţării care a parcurs şi această etapă” și că o bună parte din recomandările primite au fost integrate în forma finală a documentului.
Ședința plenului reunit al celor două Camere va avea loc miercuri, de la ora 14.00, iar la aceasta va participa și premierul Ilie Bolojan. După prezentarea mesajului președintelui, Strategia va fi supusă votului plenului reunit. Este pentru prima dată când un astfel de document a parcurs o etapă extinsă de transparență publică, ceea ce reflectă angajamentul față de o guvernare deschisă și responsabilă.
„Procesul de elaborare a Strategiei a avut un puternic caracter interinstituțional, la acesta contribuind toate instituțiile cu atribuții în domeniul securității și apărării, precum și reprezentanți ai societății civile și mediului academic”, a declarat președintele. Strategia este descrisă de Dan ca fiind expresia unei viziuni asupra unei Românii moderne, sigure și orientate către cetățenii săi.
Documentul se axează nu doar pe stat și instituții, ci și pe responsabilitățile acestora față de cetățeni. În mesajul său, Nicușor Dan a subliniat că mediul de securitate actual este complicat, afectat de contestarea ordinii internaționale și de amenințări transfrontaliere. Acesta a subliniat necesitatea unei „abordări transparente și colaborative” care să permită României să răspundă adecvat riscurilor emergente.
Conform președintelui, conceptul central al Strategiei este independența solidară, care definește politica externă și de securitate a României. „În lumina acestui concept, România alege să răspundă provocărilor actuale de securitate, urmărindu-și interesele naționale în solidaritate cu partenerii și aliații săi”, se arată în document.
Strategia stabilește direcțiile de acțiune ale statului pentru următorii ani, vizând extinderea influenței României în regiune și susținerea fermă a intereselor la nivel internațional. De asemenea, ea va servi ca bază pentru ajustarea sau reformularea strategiilor sectoriale existente și pentru dezvoltarea celor viitoare.
Alături de Strategia Națională de Apărare, CSAT a aprobat și evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților prognozate pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării. Aceste documente sunt esențiale pentru recalibrarea modului în care Armata se adaptează la schimbările din mediu geopolitic și la angajamentele asumate de România în cadrul NATO și UE.
Potrivit CSAT, România trebuie să fie pregătită pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare în apropierea granițelor. Într-un comunicat emis luni, CSAT a subliniat că „proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparenţă publică, fiind prima Strategie Naţională de Apărare a Ţării care a parcurs şi această etapă”.
Administrația Prezidențială a anunțat că, în urma dezbaterilor publice, au fost primite numeroase propuneri de îmbunătățire. Multe dintre acestea au condus la clarificări ale textului, inclusiv de natură conceptuală. Deși nu toate sugestiile au fost integrate, acestea vor fi utilizate în fundamentarea Planului de Implementare.
În versiunea publicată, se menționează că vocea României pe plan regional nu reflectă încă pe deplin potențialul real al țării, o situație care rezultă din evoluția mai rapidă a societății și economiei comparativ cu adaptarea instituțiilor. Președintele a subliniat și efectele corupției asupra securității naționale, afirmând că „cetățenii noștri ar putea ezita să apere o Românie coruptă, dar vor fi pe deplin solidari cu o țară care le apără cu bună credință libertățile și interesele”.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a adăugat că noua Strategie se concentrează pe cetățean și pe necesitatea modernizării instituțiilor. „Administrația trebuie să țină pasul cu societatea - cu energia, educația și maturitatea pe care oamenii le-au câștigat”, a afirmat acesta.
În concluzie, Strategia Națională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 este un pas major în consolidarea securității naționale și a angajamentului României față de parteneriatele internaționale, având potențialul de a adapta România la provocările actuale și viitoare.