Revoltă în mediul de afaceri
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) continuă să provoace tensiuni majore între mediul de afaceri și Guvern. La 26 noiembrie 2025, 14 dintre cele mai importante organizații ale investitorilor români și străini solicită, într-o scrisoare comună, eliminarea măsurii, pe care o consideră un obstacol pentru investiții, competitivitate și dezvoltarea economiei românești. Potrivit Legii 296/2023, IMCA se aplică firmelor cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro, atunci când impozitul pe profit datorat este mai mic decât pragul de 1% din cifra de afaceri. „Într-un context macroeconomic și bugetar complicat și un climat geopolitic tensionat, IMCA reprezintă una dintre principalele bariere în calea investițiilor (...). Într-o perioadă în care mediul privat trece prin restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA adaugă presiune suplimentară pe companiile care încearcă să-și susțină activitatea și să păstreze locurile de muncă”, se arată în scrisoarea transmisă decidenților politici, în perspectiva construcției bugetului pentru 2026.
Organizațiile atrag atenția că impozitarea pe cifra de afaceri, indiferent de existența profitului, nu este folosită în nicio economie dezvoltată din Uniunea Europeană. Măsura ignoră diferențele sectoriale și ciclicitatea economică, susțin acestea, lovind puternic în proiectele de tip greenfield și în investițiile cu valoare adăugată mare. Potrivit datelor Eurostat, România se confruntă cu o scădere a atractivității investițiilor străine directe, comparativ cu state precum Polonia și Cehia, unde impozitele sunt mai favorabile pentru investitori.
Deși România are un impozit pe profit de 16%, IMCA crește masiv povara reală. „Companiile acuză o rată efectivă de impozitare a profitului superioară, care poate ajunge chiar și la 90% în unele situații. Mai mult, investitorii noi nu vor fi dispuși să vină în România pentru a plăti impozit chiar și în anii în care înregistrează pierdere”, avertizează organizațiile. Această situație creează un climat de nesiguranță care afectează deciziile de investiții pe termen lung.
Scrisoarea subliniază că IMCA lovește cel mai puternic companiile cu marje reduse de profit, afectând întreg lanțul de producție și distribuție. Fiind aplicat cumulativ, impozitul creează distorsiuni, reduce competitivitatea și chiar alimentează inflația. Investitorii avertizează că „menținerea IMCA riscă să elimine multe firme din piață (...), reducând baza de impozitare și afectând colectarea veniturilor bugetare”, într-un context economic deja marcat de încetinire. Conform unui sondaj realizat de AHK, 55 din 80 de companii declară că sunt direct afectate de impozitul minim, iar 64% au redus sau amânat investițiile.
Aproximativ 60% dintre aceste companii reclamă efecte asupra prețurilor, lanțurilor de aprovizionare, politicilor de personal și restructurărilor. „Solicităm eliminarea IMCA și un cadru fiscal coerent”, subliniază organizațiile. Acestea critică prelungirea unei măsuri inițial temporare, în condițiile în care România nu a implementat încă reformele majore privind combaterea evaziunii, digitalizarea administrației fiscale sau eficientizarea cheltuielilor publice.
„Prelungirea aplicării unei măsuri introduse inițial cu caracter temporar (...) este profund nedreaptă pentru mediul economic. (...) Solicităm eliminarea acestei taxe discriminatorii și construirea bugetului de stat pentru 2026 pe baza unui cadru fiscal coerent, predictibil și bine fundamentat”, se mai arată în document.
Scrisoarea este semnată de organizații precum AHK, AmCham, AOAR, BRCC, BEROCC, CONCORDIA, CCIBRP, CCIFER, CCIpR, CCE-R, FIC, HRCC, NRCC și RBL, reprezentând cele mai importante confederații și camere de comerț din România.