Controverse privind furnizarea energiei
Hidroelectrica a furnizat energie electrică unor societăți comerciale și instituții religioase fără a emite facturi, conform unui raport al Curții de Conturi, care a fost realizat în urma controalelor efectuate în perioada ianuarie 2018 – iunie 2022. Potrivit raportului, prejudiciul total se ridică la 1,9 milioane de euro, iar printre beneficiarii energiei se numără companii cu conexiuni politice, inclusiv ArcelorMittal și Romaero. "Aceste descoperiri ridică semne de întrebare asupra transparenței în gestionarea resurselor publice de către Hidroelectrica" a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, un reprezentant al Curții de Conturi.
Între ianuarie 2018 și iunie 2022, Hidroelectrica a furnizat curent electric către 20 de persoane juridice fără a înregistra încasările corespunzătoare. Inspectorii Curții de Conturi au constatat că, în ciuda primirii lunar a situațiilor consumului, compania nu a emis facturi pentru livrările efectuate. De exemplu, entități religioase, precum Mitropolia Moldovei și Bucovinei, au beneficiat de energie electrică în valoare de peste 600.000 de lei. Aceste fapte au fost confirmate în raportul din 7 iulie 2022, care detaliază abaterile financiare și administrative ale Hidroelectrica.
Hidroelectrica a continuat să furnizeze energie electrică chiar și după ce instanța a respins cererile unei companii, Aurora Trust SA, de suspendare a livrărilor. "Hidroelectrica nu a luat măsurile necesare pentru a recupera debitele restante și nu a aplicat penalități de întârziere", au subliniat procurorii în sesizarea Curții de Conturi. Această situație a fost agravată de faptul că, în timpul controlului, Hidroelectrica a emis 139 de facturi către Aurora Trust, care între timp a intrat în faliment.
Aurora Trust SA, controlată de un fost parlamentar PNL, Alin Udriște, acumulase datorii de 3 milioane de lei către Hidroelectrica. Cererea companiei de a fi înscrisă la masa credală a fost contestată de alte firme, inclusiv de către Dynamic Business Service SRL, deținută de fratele lui Alin Udriște. Aceasta a dus la o situație complexă, în care Hidroelectrica a acuzat un grup infracțional organizat, dar DIICOT a clasat plângerile, considerând că nu există dovezi suficiente.
Pe de altă parte, Hidroelectrica a precizat, la 30 octombrie 2023, că a îndeplinit măsurile corective recomandate de Curtea de Conturi și că a sesizat organele competente în cazul suspiciunilor de neconformitate. "Ne angajăm să acționăm cu responsabilitate în gestionarea resurselor publice și să colaborăm cu autoritățile de control", a declarat un purtător de cuvânt al Hidroelectrica, subliniind angajamentul companiei față de transparență.
De asemenea, Hidroelectrica a fost subiectul unor controale și investigații suplimentare din partea procuraturii, iar recent, pe 25 iunie 2025, plângerea penală depusă de Curtea de Conturi a fost clasată de DNA, argumentând că fapta nu este prevăzută de legea penală. Aceasta a stârnit critici din partea societății civile, care a cerut o mai bună reglementare a activităților companiilor de stat.
În urma acestor evenimente, 15 din cele 20 de entități beneficiare au reușit să-și achite datoriile către Hidroelectrica până la începutul anului 2025, inclusiv toate bisericile și mănăstirile implicate. Totuși, această situație a ridicat întrebări cu privire la practicile de transparență și responsabilitate în cadrul companiei de stat, în special în contextul în care Hidroelectrica, condusă de Bogdan Nicolae Badea, are un rol crucial în sectorul energetic românesc.
În concluzie, scandalul legat de Hidroelectrica subliniază necesitatea unei mai bune supravegheri a companiilor de stat și a relațiilor acestora cu entitățile private, în special în ceea ce privește transparența și responsabilitatea financiară.
Este esențial ca autoritățile competente să continue investigațiile și să implementeze măsuri care să prevină astfel de abuzuri în viitor, asigurându-se că resursele publice sunt gestionate corect și eficient.