Scumpiri alarmante în energie
Taxele și tarifele de transport au contribuit semnificativ la scumpirea energiei electrice în România, care se află pe primul loc în UE la prețul raportat la puterea de cumpărare – de aproape patru ori mai mare decât în Ungaria, țara cu cel mai mic cost relativ. Potrivit lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, "prețul energiei electrice este un indicator esențial al sănătății economice și al viitorului durabil al unei țări". Aceste scumpiri influențează direct costurile de producție, nivelul de trai al populației, competitivitatea industriei, dar și atractivitatea investițională.
România a avut o creștere semnificativă a prețului energiei electrice, ceea ce determină inflație, scăderea puterii de cumpărare și accentuarea vulnerabilităților sociale. Analizând prețurile energiei electrice cu toate taxele incluse în țările din UE, la consumatorul casnic în luna iulie 2025 constatăm că România ocupă locul 1 în rândul țărilor din Europa, raportat la puterea de cumpărare, și are cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din întreaga Europă între lunile iunie – iulie 2025. Această creștere este mai mult decât dublă comparativ cu următoarea cea mai mare creștere de preț din Europa.
Deși România dispune de resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear și regenerabile), prețurile energiei electrice sunt ridicate comparativ cu nivelul de venituri al populației. În luna iulie 2025, România a înregistrat cel mai mare preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare din Europa, având un preț de patru ori mai mare decât cel mai mic preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare, care se găsește în Ungaria.
Dumitru Chisăliță a subliniat că această situație are mai multe cauze: "Piața energetică europeană influențează prețul energiei în România, unde cotațiile pot fi ridicate în funcție de oferta și prețul combustibililor fosili". El a adăugat că taxele și tarifele de transport/distribuție reprezintă jumătate din factura finală de energie electrică, un nivel extrem de ridicat comparativ cu țările europene.
Lipsa investițiilor în infrastructură este o altă cauză a scumpirii, având în vedere că rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță se reflectă în prețul final. În plus, speculațiile și volatilitatea pieței, cauzate de liberalizarea pieței fără consumatori pregătiți, permit fluctuații mari de preț. Tranziția energetică, necesară pentru a face față provocărilor de mediu, presupune costuri inițiale ridicate care se recuperează treptat prin tarife mai mari.
"În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale", a subliniat Chisăliță. Costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura și serviciile, ceea ce duce la creșterea prețurilor produselor și la scăderea puterii de cumpărare a populației. Totodată, firmele românești devin tot mai puțin atractive pentru investițiile străine.
Pe termen lung, prețurile mari la energie vor fi o frână în dezvoltarea economică, generând inflație și accentuând migrația forțată a forței de muncă. Lipsa unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creșterea sărăciei energetice, fenomen care afectează deja multe gospodării din mediul rural.
În ceea ce privește măsurile care pot fi luate, expertul în energie Silviu Gresoi a declarat pentru „Adevărul” că există încă posibilități de redresare a prețurilor. "România suferă din cauza fluctuațiilor din piața angro de energie. Când producția internă scade din cauza secetei sau a lipsei vântului, prețurile cresc rapid, iar țara ajunge să importe energie scumpă de la vecini", a explicat el.
Gresoi a adăugat că s-au făcut prea puține investiții în centrale noi și că cele vechi nu s-au modernizat pe măsura ritmului european. "Sistemul energetic este rigid și greu de adaptat, iar rețelele de distribuție și transport pierd mai multă energie decât media europeană, costurile fiind suportate direct de consumatori", a precizat expertul.
Pentru a îmbunătăți situația, este nevoie urgentă de investiții în producția locală, în special în surse regenerabile, hidro și proiecte nucleare. De asemenea, contractele pe termen lung, cum sunt acordurile PPA, pot oferi stabilitate și reduce riscul fluctuațiilor de pe piața spot. Modernizarea și digitalizarea rețelelor ar putea duce la pierderi mai mici și costuri mai reduse pentru consumatori. Pe termen scurt, sprijinul trebuie să ajungă direct la cei vulnerabili pentru a diminua efectele negative ale scumpirilor.
Pe termen lung, creșterea producției și eficientizarea sistemului sunt esențiale pentru a menține prețurile stabile și a alinia România la standardele europene.