Opinie negativă asupra reformei
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, întruniţi la data de 24.11.2025 în Adunarea Generală, au exprimat, cu majoritatea celor prezenţi, un punct de vedere negativ referitor la propunerea legislativă privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Aceștia solicită totodată emiterea unui aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), conform unui comunicat al Parchetului transmis marţi. Potrivit acestuia, procurorii consideră că modificările propuse nu respectă standardele de echitate și nu reflectă suficient contribuțiile magistraților la serviciul public. "Noile reglementări propuse nu sunt justificate și ar putea afecta grav sistemul judiciar", a declarat un procuror participant la Adunarea Generală.
CSM a convocat, pentru luni şi marţi, adunările generale ale procurorilor şi judecătorilor, pentru a discuta despre avizul pe care trebuie să-l emită în legătură cu reforma pensiilor magistraţilor. După ce instanţele judecătoreşti şi parchetele îşi vor exprima poziţia, CSM se va întruni în plen pentru a oferi avizul solicitat de Guvernul Bolojan. România are termen până pe 28 noiembrie pentru a îndeplini jalonul din PNRR referitor la pensiile speciale, iar neîndeplinirea acestuia ar putea conduce la pierderea a 231 de milioane de euro, conform declarațiilor oficiale.
Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor a fost publicat săptămâna trecută în procedură de transparenţă decizională. Potrivit acestui proiect, cuantumul pensiei magistraţilor va fi de 55% din baza de calcul, care se va reprezenta prin media indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu va depăşi 70% din ultima indemnizaţie netă. De asemenea, tranziția până la atingerea vârstei de pensionare standard de 65 de ani va fi extinsă la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Aceste aspecte au generat îngrijorări în rândul magistraților, care solicită ca pensiile lor să fie menținute aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat.
Criticile aduse acestui proiect de lege nu sunt noi. Proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională a României pe 20 octombrie 2025, prin votul a cinci judecători - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Aceștia au motivat decizia prin faptul că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ. O asemenea decizie subliniază importanța respectării procedurilor legale în elaborarea legislației.
Pe de altă parte, susținătorii reformei consideră că este nevoie de o reglementare mai strictă a pensiilor speciale pentru a asigura un sistem de justiție echitabil și sustenabil. Aceștia argumentează că actualele pensii de serviciu reprezintă o povară pentru bugetul de stat și trebuie ajustate pentru a reflecta realitățile economice. De asemenea, se subliniază că sistemul de pensii trebuie să fie echitabil și să nu creeze discrepanțe între diferite categorii de angajați din sectorul public.
În concluzie, avizul pe care Consiliul Superior al Magistraturii îl va emite în urma consultărilor cu procurorii și judecătorii este esențial pentru viitorul reformei pensiilor magistraților. Aceasta va avea implicații nu doar asupra magistraților înșiși, ci și asupra stabilității financiare a sistemului judiciar din România. Este crucial ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a găsi soluții viabile care să respecte atât drepturile magistraților, cât și necesitățile bugetare ale statului.
Următoarele zile vor fi decisive pentru determinarea direcției în care se va îndrepta acest proiect de lege.