Explicațiile experților militari
În dimineața zilei de 25 noiembrie 2025, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon au fost ridicate în aer de la baza militară Mihail Kogălniceanu, după ce o dronă Shared a intrat în spațiul aerian al României. Conform Ministerului Apărării Naționale (MApN), au fost emise mesaje RO-Alert pentru județele Tulcea, Galați și Vrancea, avertizând populația asupra posibilei căderi a unor obiecte din aer. Generalul (r) Virgil Bălăceanu a declarat pentru „Adevărul” că decizia de a doborî drona este corectă, dar trebuie evaluată cu atenție natura acesteia și circumstanțele în care a ajuns în spațiul românesc.
Experții subliniază că nu toate dronele care intră în spațiul aerian sunt amenințătoare. De exemplu, dronele kamikaze iraniene de tip Shahed sunt considerate cele mai periculoase, fiind folosite pentru atacuri asupra infrastructurii civile. „Trebuie să identificăm exact ce tip de dronă avem de-a face”, a afirmat generalul Bălăceanu, explicând că analiza detaliată a situației este crucială înainte de a decide să se tragă asupra acesteia. În plus, el a menționat că decizia de a doborî o dronă nu este una simplă și implică riscuri de a provoca daune colaterale.
În aceeași zi, o dronă a căzut pe acoperișul unei case din Cuhureștii de Jos, raionul Florești, Republica Moldova. Potrivit Poliției din Republica Moldova, drona a fost găsită în livada unui paznic, iar perimetrul a fost izolat pentru a asigura siguranța locuitorilor. Investigațiile sunt în curs de desfășurare, iar circumstanțele exactului incident rămân neclare.
Generalul Bălăceanu a exclus posibilitatea unui atac direct asupra României, susținând că motivele pentru care drona a ajuns atât de departe în spațiul aerian românesc sunt încă neclare. „Nu se poate considera un atac intenționat, mai ales că este improbabil ca o operațiune de acest gen să fie desfășurată cu o singură dronă”, a afirmat el.
Generalul (r) Dan Grecu, un alt expert militar, a adăugat că, deși decizia de a doborî dronele neidentificate este corectă, este important să se evalueze și costul operațiunilor. „Poate ar trebui să găsim soluții mai eficiente, cum ar fi utilizarea armamentului de la sol sau a sistemelor de apărare mai puțin costisitoare”, a spus Grecu.
MApN a confirmat că, de la începutul conflictului din Ucraina, au existat 13 pătrunderi neautorizate ale dronelor în spațiul aerian românesc, iar incidentele continuă să crească. Purtătorul de cuvânt al MApN, Corneliu Pavel, a declarat că, în dimineața zilei de 25 noiembrie, mesajele RO-ALERT au fost suspendate după ce nu s-au mai detectat ținte pe radar.
Legea nr. 73 din 2025 reglementează măsurile ce pot fi luate în cazul pătrunderii dronelor în spațiul aerian național, stipulând că aceste măsuri trebuie să fie justificate în raport cu nivelul amenințării și protecția vieții oamenilor. În acest context, experții sunt de părere că România trebuie să investească în tehnologii de război electronic și în soluții contradrone pentru a răspunde eficient la astfel de amenințări.
În concluzie, incidentele recente cu dronele în spațiul aerian românesc ridică întrebări serioase cu privire la securitatea națională și necesitatea de a dezvolta capacități de apărare eficiente. Autoritățile trebuie să continue monitorizarea și evaluarea acestor situații pentru a asigura protecția cetățenilor români.
În același timp, colaborarea internațională și schimbul de informații sunt esențiale pentru a face față provocărilor emergente în domeniul securității aeriene.