Explicații din partea Ministerului Apărării
N-au tras reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat marți seară, la Digi24, că a purtat discuții cu piloții germani implicați în urmărirea unei drone rusești care a survolat estul României. Aceștia au menționat dificultățile întâmpinate în interceptarea dronei, care dispărea periodic de pe radar, chiar și părăsind temporar teritoriul național. „Piloții nu au nevoie de alt ordin decât de la comandantul misiunii pentru a doborî drona”, a subliniat Moșteanu, explicând că este esențial să existe contact vizual și radar pentru a identifica ținta corect.
Ministrul a adăugat că România dispune de un sistem anti-dronă, însă acesta trebuie integrat în structurile NATO, un proces complex. „Am vorbit cu piloții germani și români, iar aceștia au subliniat că drona, din material poliuretanic, are o amprentă radar foarte mică, ceea ce îngreunează detectarea. Radarele actuale sunt concepute pentru avioane, nu pentru drone”, a explicat Moșteanu.
Pilotul trebuie să stabilească contactul vizual cu drona și să o blocheze pe radarul avionului pentru a putea lansa racheta. Moșteanu a menționat că zona Dobrogea este foarte aglomerată, ceea ce complică interceptarea, având în vedere prezența turbinelor eoliene. „Dacă drona se află în apropierea unei case sau a unei turbine eoliene, este foarte greu să se decidă dacă se poate trage”, a spus el.
În plus, ministrul a relatat că, după ora 17:00, au fost observate alte două drone venind dinspre Marea Neagră, însă acestea au dispărut de pe radar, sugerând o posibilă prăbușire în apă. „Situația este similară cu ceea ce s-a întâmplat în Polonia, unde provocările sunt la fel de mari. Nu putem să tragem fără a ne gândi la consecințe. Evaluarea riscurilor într-o țară în timp de pace este diferită de cea dintr-o zonă de conflict”, a precizat Moșteanu.
El a atras atenția asupra faptului că nici România, nici Polonia nu dispun de suficiente capabilități de apărare aeriană pentru a proteja fiecare metru de graniță. „Rusia provoacă. Încercăm să doborâm aceste drone, dar realitatea este că nu avem suficientă apărare antiaeriană. Polonia investește masiv în apărare, dar nici ei nu au tot ce le trebuie”, a adăugat ministrul.
Referitor la sistemul anti-dronă, Moșteanu a menționat că acesta a fost testat cu succes în Ucraina și că este un pas important pentru protejarea flancului estic al NATO. „Provocarea este integrarea acestor sisteme în structurile NATO, care funcționează diferit față de o țară în război”, a explicat el.
Ministrul a subliniat că nu se poate trasa un ordin de a trage fără o evaluare atentă a situației. „Decizia se ia în funcție de informațiile disponibile și de evaluarea riscurilor. Este important să protejăm civilii și să evităm pagubele colaterale”, a afirmat Moșteanu. El a concluzionat că, după fiecare incident, Ministerul de Externe cheamă ambasadorul rus pentru a înainta un protest diplomatic.
„Rusia trebuie să înțeleagă că NATO este o putere militară majoră și trebuie să se retragă din Ucraina. Aceasta este problema principală”, a subliniat ministrul Apărării la finalul declarațiilor sale.
În concluzie, incidentul dronei rusești subliniază provocările cu care se confruntă România în asigurarea securității naționale, în special în contextul tensiunilor regionale crescute. Autoritățile continuă să lucreze la îmbunătățirea capabilităților de apărare, dar integrarea eficientă a sistemelor în structurile NATO rămâne o provocare majoră.
Pentru mai multe informații, consultați și VIDEO.
Ce tip de dronă s-a prăbușit în Vaslui și EXCLUSIV Traian Băsescu: Am dovedit că degeaba avem Eurofighter și F-16.