Negocieri și tensiuni internaționale
După două runde de discuții la Kiev și Geneva, delegațiile ucraineană și americană au căzut de acord asupra majorității celor 28 de puncte din proiectul de pace al Washingtonului. Cele mai sensibile teme – statutul teritoriilor ocupate și traseul euroatlantic al Ucrainei – au fost însă scoase din negocierile tehnice și vor fi tranșate direct de președinții Volodimir Zelenski și Donald Trump, scrie Kyiv Post.
Potrivit RBC-Ucraina, părțile au reușit să ajusteze mai multe prevederi contestate, inclusiv cele legate de dimensiunea armatei ucrainene, regimul centralei nucleare de la Zaporojie, mecanismele de schimb de prizonieri și repatrierea condamnaților. Totuși, chestiunea teritoriilor și ideea impunerii constituționale a unei „neutralități față de NATO” au fost amânate pentru nivelul politic suprem.
Surse citate de RBC-Ucraina afirmă că delegația americană, condusă de Daniel Driscoll, a ajuns la Kiev pe 19 noiembrie cu un mesaj tăios: dacă Ucraina nu acceptă planul până la 27 noiembrie, sprijinul militar și informațional va fi suspendat. Tonul, descris drept „foarte dur”, s-ar fi mai atenuat ulterior, însă avertismentul a rămas. Americanii au insistat că situația de pe front se degradează și că „următoarele luni vor fi critice”, existând riscul pierderii întregii regiuni Donețk într-un an.
Pe lângă planul de pace, americanii au venit și cu un proiect separat de garanții de securitate pentru Ucraina, construit pe principiile Articolului 5: posibilitatea intervenției militare a SUA în cazul unui nou atac rusesc, sprijin informațional și logistic, măsuri economice și diplomatice coordonate cu principalii aliați europeni. Acordul ar avea o durată inițială de zece ani.
În ciuda progreselor, câteva prevederi rămân puternic contestate la Kiev. Printre ele: reducerea armatei ucrainene la 600.000 de militari și plasarea centralei Zaporojie sub supraveghere internațională, cu distribuirea egală a energiei între Ucraina și Rusia. Statutul teritoriilor ocupate – cel mai dificil capitol – va fi discutat direct de Zelenski și Trump, o întâlnire care ar putea avea loc în zilele următoare.
Atât Washingtonul, cât și Kievul au calificat discuțiile drept constructive. Secretarul de stat Marco Rubio a vorbit despre „cea mai productivă zi”, iar partea ucraineană a transmis același mesaj. Cele două delegații au pregătit o versiune actualizată a cadrului de pace, subliniind că orice acord final trebuie să respecte suveranitatea Ucrainei și să asigure o pace durabilă.
Accelerarea procesului de pace a coincis cu una dintre cele mai tensionate perioade politice interne din ultimii ani. Scandalul Mindici, înregistrările NABU, remanierile din guvern și nemulțumirile crescânde din partidul de guvernământ au împins temporar războiul pe un plan secund. „Trebuie să ne adunăm. Să oprim jocurile politice”, a avertizat Zelenski într-un mesaj din 21 noiembrie.
RBC-Ucraina descrie acest moment drept „decisiv” pentru statul ucrainean. Cererile de demitere a șefului administrației prezidențiale, Andriî Ermak, au dominat discuțiile interne, însă întâlnirea s-a încheiat fără schimbări de personal. Zelenski a insistat că astfel de decizii se iau doar la urne, cerând parlamentarilor să păstreze majoritatea și să „treacă legile vitale”.
În același timp, situația generală se degradează: presiune tot mai mare pe front, criză energetică severă, dificultăți în finanțarea achizițiilor militare. În mod paradoxal, valul de presiune externă a generat un efect de „strângere în jurul liderului”, Zelenski încercând să recâștige controlul politic pe măsură ce conturul planului american devine tot mai apăsător.
Dacă Ucraina și SUA închid punctele rămase, iar Washingtonul armonizează textul cu partenerii europeni, americanii urmează să prezinte documentul Kremlinului. Strategia, spun sursele RBC-Ucraina, va fi una de tip „băț și morcov”: presiune prin sancțiuni și contrapresiune diplomatică, combinată cu stimulente.
De partea cealaltă, Moscova rămâne blocată în logica sovietică a negocierilor, unde orice concesie echivalează cu înfrângerea. Putin va vorbi, probabil, din nou despre „disponibilitatea pentru pace”, dar cu propriile condiții. „Insațiabilitatea lui ar putea sabota chiar și o poziție aparent avantajoasă”, notează sursele citate.
Chiar dacă Geneva a adus un progres vizibil, Kievul comunică cu o prudență extremă. Nicio declarație publică nu atinge subiectul concesiilor teritoriale.
Atmosfera rămâne tensionată, iar momentul este, într-adevăr, decisiv.