România sub Bulgaria în clasament
Conform datelor Eurostat, cheltuielile medii pentru beneficii sociale în Uniunea Europeană au atins, în 2024, aproximativ 27% din PIB-ul blocului comunitar. Această statistică reflectă o tendință de creștere a alocărilor bugetare pentru protecția socială, pensii, sănătate și ajutoare, în timp ce România se situează sub media europeană și sub Bulgaria în clasamentul regional. "Este esențial ca România să își revizuiască strategia de cheltuieli sociale pentru a răspunde mai bine nevoilor cetățenilor", a declarat expertul în politici sociale, Dr. Andrei Munteanu, de la Institutul Național de Statistică (INS).
Finlanda, Franța și Austria sunt lideri în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile pentru protecția socială, fiecare alocând aproximativ 32% din PIB. Aceasta subliniază variațiile semnificative între state, cu Irlanda alocând doar 12% din PIB, în principal datorită structurii demografice și economice. Analizând aceste date, experții subliniază că eficiența cheltuielilor sociale trebuie evaluată în raport cu venitul real al populației și nu doar cu produsul intern brut.
În ultimele 12 luni, toate țările UE au crescut cheltuielile sociale cu aproximativ 7%, ceea ce se traduce în aproape cinci miliarde de euro suplimentari pentru protecția socială. Pensiile reprezintă cea mai mare parte a acestor cheltuieli, cu două trilioane de euro anual, urmate de sistemul de sănătate cu 1,5 trilioane de euro, ajutoarele pentru familii și copii cu 0,4 trilioane, și sprijinul pentru persoanele cu dizabilități cu 0,3 trilioane de euro.
Comparativ cu aceste date, România a alocat aproximativ 10% din PIB pentru cheltuieli sociale în 2024, ceea ce o plasează sub Bulgaria, care a depășit 11%. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, România trebuie să își optimizeze cheltuielile sociale și să crească eficiența acestora pentru a sprijini o populație în îmbătrânire.
Pe de altă parte, Germania rămâne lider european în ceea ce privește cheltuielile pentru protecția socială, cu 41% din cheltuielile totale ale statului dedicate acestui sector. Potrivit unui studiu recent, această sumă include pensii, asigurări de sănătate și alte beneficii sociale, demonstrând un angajament solid față de bunăstarea cetățenilor. În contrast, țările nordice alocă aproximativ 40% din PIB pentru aceste cheltuieli, evidențiind astfel un model diferit de abordare a protecției sociale.
Criticii, inclusiv experți din cadrul Institutului de Studii Economice și Sociale (IW), sugerează totuși că Germania ar trebui să oprească creșterea suplimentară a plăților sociale, având în vedere impactul asupra bugetului public. În plus, Germania se confruntă cu provocări în domeniul educației, cheltuind doar 9,3% din PIB pentru acest sector, ceea ce o plasează în urma altor state europene precum Austria și Elveția.
Împreună cu aceste provocări, cheltuielile administrative în Germania au crescut de la 7,2% la 11% din cheltuielile totale în perioada 2001-2023. Aceasta este o tendință îngrijorătoare, având în vedere că eficiența administrativă este crucială pentru sustenabilitatea cheltuielilor sociale. De asemenea, cheltuielile pentru apărare au crescut semnificativ în regiunile nordice, în special după invazia Rusiei în Ucraina, atingând 3,4% din cheltuielile totale.
În concluzie, România trebuie să își reevalueze strategia de cheltuieli sociale pentru a se alinia mai bine la normele europene și pentru a asigura o protecție socială adecvată pentru cetățeni. Cu o populație în îmbătrânire și provocări economice, prioritizarea acestor cheltuieli va fi esențială pentru viitorul țării.
Se impune o colaborare strânsă între autorități și experți pentru a dezvolta soluții sustenabile și eficiente.