Plan de pace pentru Ucraina
Negocierile de la Geneva privind planul de pace pentru Ucraina au adus în prim-plan îngrijorările liderilor europeni față de prevederile acestuia. La întâlnire, care a avut loc pe 24 noiembrie 2025, Casa Albă a fost reprezentată de secretarul de stat Marco Rubio și emisarul special al președintelui, Steve Witkoff. Franța, Germania și Marea Britanie au trimis consilierii pe probleme de securitate națională, în timp ce Ucraina și aliații săi europeni nu au respins complet propunerea negociată în secret între Statele Unite și Rusia, declarând că planul poate servi drept „bază” pentru negociere.
Donald Trump, președintele Statelor Unite, a comentat despre planul de pace, afirmând: „Nu, nu este oferta finală. Vreau doar să fie pace. Într-un fel sau altul, trebuie să încheiem acest război.” Acesta a subliniat că, dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski refuză propunerea, „n-are decât să lupte până nu mai poate”. Această declarație pune Ucraina într-o situație delicată, având în vedere dependența sa de sprijinul militar american pentru a continua lupta împotriva agresiunii ruse.
În acest context, Zelenski a declarat: „În zilele următoare vor avea loc consultări cu partenerii privind pașii necesari pentru a pune capăt războiului.” Liderii europeni, prezenți la reuniunea G20 din Africa de Sud, au evitat să respingă categoric planul americano-rus, dar au transmis că anumite prevederi necesită renegociere. Emmanuel Macron, președintele Franței, a declarat: „Este normal ca atât ucrainenii, cât și europenii să fie la masa negocierilor pentru a finaliza acest plan,” subliniind importanța suveranității Ucrainei.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a insistat asupra necesității ca Ucraina să își exprime consimțământul necondiționat pentru orice soluție de pace, spunând că „acest război nu poate fi încheiat decât dacă Ucraina își dă acordul necondiționat”. Această poziție a fost susținută și de Max Bergmann, directorul Programului Europa, Rusia și Eurasia, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, care a subliniat că Ucraina ar putea folosi propunerea ca punct de plecare pentru discuții, dar cu multe îngrijorări de adresat.
O altă îngrijorare exprimată de liderii europeni se referă la prevederea care limitează efectivele armatei ucrainene, ceea ce ar putea lăsa Ucraina vulnerabilă în viitor. Aceștia au subliniat că granițele ucrainene nu trebuie să fie modificate prin forță și că orice puncte ale planului care implică Uniunea Europeană și NATO trebuie să aibă aprobarea la nivel european. Max Bergmann a avertizat, de asemenea, asupra riscurilor unei rupturi între Ucraina și Statele Unite, dar și între Europa și Statele Unite, ceea ce ar putea crea o situație explozivă.
În concluzie, negocierile de la Geneva subliniază complexitatea situației din Ucraina și necesitatea de a găsi un consens care să protejeze interesele naționale ale Ucrainei, în timp ce se caută o soluție de pace viabilă. Liderii europeni continuă să lucreze la o contrapropunere care să răspundă îngrijorărilor exprimate, iar viitorul negocierilor va depinde de deschiderea de a ajusta planul inițial pentru a include perspectivele ucrainene și europene.
Pe de altă parte, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a criticat liderii europeni pentru blocarea planului de pace, afirmând că situația se va înrăutăți. Acesta a declarat că „nu este în interesul lor” să susțină inițiativele americane și a avertizat că fără un acord, consecințele vor fi grave.
Szijjarto a subliniat că „lucrurile nu se vor îmbunătăți” și a făcut apel la o acceptare rapidă a acordului pentru a evita o deteriorare și mai mare a situației din Ucraina.