Decizie majoritară a judecătorilor
Judecătorii Curții de Apel București au respins, în data de 24 noiembrie 2025, cu o majoritate covârșitoare, propunerea legislativă a Guvernului privind modificarea pensiilor speciale ale magistraților. Conform unui comunicat oficial, 215 din cei 216 judecători prezenți s-au pronunțat împotriva inițiativei legislative, reafirmându-și astfel susținerea pentru demersurile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Înaltei Curți de Casație și Justiție. "Această decizie reflectă poziția fermă a judecătorilor în apărarea independenței justiției și a drepturilor profesionale", a declarat un reprezentant al Curții de Apel București.
Adunările generale ale procurorilor și judecătorilor din întreaga țară sunt programate pentru 24 și 25 noiembrie pentru a discuta avizul pe care CSM trebuie să-l emită în legătură cu proiectul de reformă a pensiilor magistraților. Această activitate se înscrie într-un cadru mai larg, în care CSM a solicitat opiniile instanțelor judecătorești și parchetelor. Conform datelor oficiale, România riscă să piardă o sumă considerabilă de 231 de milioane de euro dacă nu se conformează termenului limită de 28 noiembrie, impus prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la pensiile speciale.
Noul proiect de lege, coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, a fost publicat în procedură de transparență decizională săptămâna trecută. Potrivit acestuia, pensia de serviciu a magistraților ar urma să reprezinte 55% din baza de calcul, care este media indemnizațiilor brute și a sporurilor pentru ultimele 60 de luni de activitate, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, proiectul prevede că judecătorii și procurorii se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de 65 de ani, dar cu o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026.
Acest proiect de lege stabilește și criteriile pentru pensionare anticipată, stipulând că persoanele cu o vechime de cel puțin 35 de ani în funcții specializate pot solicita pensionarea înainte de vârsta standard, însă pensia va fi ajustată cu 2% pentru fiecare an lipsă până la atingerea vârstei de 65 de ani. De asemenea, se menționează că modificarea legislației este o condiție esențială pentru ca România să primească tranșa a treia din PNRR, subliniind importanța acestei chestiuni în contextul economic actual.
Expertul în drept constituțional, profesorul Ion Popescu de la Universitatea din București, a declarat că această respingere a propunerii legislative este un semnal puternic din partea sistemului judiciar și reflectă preocupările legate de independența magistraților. "Este esențial ca orice modificare legislativă să fie discutată în mod transparent și să respecte principiile de justiție", a adăugat acesta.
Pe de altă parte, reprezentanții Guvernului, inclusiv Ministerul Muncii, au afirmat că reformele propuse sunt necesare pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii și a respecta angajamentele asumate în fața partenerilor internaționali. "Ne dorim un sistem de pensii echitabil și sustenabil, iar opinia judecătorilor trebuie să fie integrată în procesul decizional", a afirmat un oficial al ministerului.
În concluzie, respingerea propunerii legislative de către judecătorii Curții de Apel București subliniază tensiunile dintre sistemul judiciar și autoritățile executive în ceea ce privește reforma pensiilor magistraților. Este de așteptat ca discuțiile și dezbaterile pe această temă să continue în zilele următoare, în contextul termenului limită impus de PNRR și al așteptărilor societății civile cu privire la transparența și corectitudinea procesului decizional. Este esențial ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a găsi o soluție viabilă și echitabilă.
În următoarele zile, CSM va centraliza punctele de vedere exprimate de judecători și procurori, iar Plenul CSM se va întruni pentru a oferi un aviz consultativ.
Această etapă va fi crucială în definirea viitorului pensiilor speciale ale magistraților și în asigurarea respectării angajamentelor asumate de România în fața Uniunii Europene.