Acuzat de spălare de bani
Update 24 noiembrie 2025, ora 12:18. Horațiu Potra a părăsit sediul Parchetului General după o oră de audieri. Potrivit martorilor, la ieșire, un jurnalist l-a întrebat: „Ce le-ați spus anchetatorilor?”. Răspunsul său a fost: „E vreme frumoasă afară”. Aceasta a fost prima reacție a mercenarului după întâlnirea cu procurorii, care investighează acuzațiile de evaziune fiscală și spălare de bani. De asemenea, un reporter a încercat să afle dacă neîncrederea lui Potra în sistemul bancar l-a determinat să păstreze bani în seifuri, iar el a răspuns că are „toate conturile închise”.
Horațiu Potra a fost adus la Parchetul General în urma unei operațiuni de readucere în țară, confirmată de președintele României. „Operațiunea de readucere în țară, sub escortă, a lui Horațiu Potra și a lui Dorian și Alexandru Potra confirmă angajamentul ferm al statului român: ordinea constituțională se apără, iar cei suspectați de acțiuni împotriva acesteia ajung în fața justiției”, a scris președintele pe o rețea de socializare.
Conform informațiilor oficiale, Horațiu Potra este suspectat de obținerea unor venituri substanțiale în perioada iunie 2023 - noiembrie 2024, totalizând 72 milioane lei, din servicii de management al securității prestate în Republica Democrată Congo, prin intermediul firmei sale, SC GPH Legion Africa Role SRL. Aceste sume ar fi fost transferate în conturi din Emiratele Arabe Unite, prin circuite comerciale fictive, fără a plăti impozitele aferente.
Parchetul General a impus sechestru pe averea lui Horațiu Potra, care include 26 milioane lei, 28 kilograme de aur și 12 imobile în București și Sibiu. În același dosar, sunt acuzați și trei colaboratori ai săi, care, conform procurorilor, l-au ajutat în activitățile ilegale. Acestora li se aduc acuzații de complicitate la spălare de bani și evaziune fiscală.
Horațiu Potra, fiul său Dorian și nepotul Alexandru au fost aduși din Dubai, unde au fost arestați. Aceștia sunt acuzati de acțiuni împotriva ordinii constituționale, iar ancheta continuă pentru a stabili amploarea activităților ilegale. Reacțiile din partea societății civile și a experților în domeniul dreptului penal sugerează o nevoie acută de reforme în sistemul de justiție, pentru a asigura o mai bună gestionare a cazurilor de acest tip.
În contextul mai larg al fenomenului spălării banilor, România se confruntă cu critici din partea organismelor internaționale pentru eficiența redusă a măsurilor luate împotriva acestui tip de criminalitate economică. De exemplu, conform unui raport Eurostat din 2024, România se plasa pe locul 15 în Uniunea Europeană în ceea ce privește cazurile de spălare a banilor raportate. Acest caz particular al lui Horațiu Potra ar putea influența percepția publicului și a partenerilor internaționali privind capacitatea instituțiilor românești de a combate crimele financiare.
Concluzionând, cazul Horațiu Potra subliniază provocările cu care se confruntă justiția română în gestionarea crimei organizate și a spălării banilor. Este esențial ca autoritățile să continue să colaboreze eficient pentru a asigura respectarea legii și protejarea ordinii constituționale.
Următorii pași vor implica continuarea anchetei, audierea martorilor și evaluarea probelor adunate de procurori.