Insecuritate economică în România
Potrivit datelor Eurostat pentru 2024, aproape 40% dintre români nu ar putea face față unei cheltuieli neprevăzute, plasând România pe locul cinci în Uniunea Europeană la acest indicator. Deși procentul este în scădere față de 2015, când depășea 51%, țara rămâne mult peste media europeană, de 30%. În clasament, România este depășită doar de Bulgaria, Letonia, Grecia și Lituania, țări în care insecuritatea financiară este și mai ridicată. Bulgaria conduce topul cu 45,6%, urmată de Letonia (45,3%) și Grecia (43,9%). La polul opus, cele mai mici ponderi ale populației vulnerabile se regăsesc în Olanda (16,9%), Malta (18,3%) și Cehia (19,2%), notează Ziarul Financiar.
Evoluția situației în ultimul deceniu arată că, după criza financiară din 2012, când 40% dintre europeni nu puteau acoperi cheltuieli neașteptate, situația s-a îmbunătățit treptat până în 2019. Potrivit Eurostat, pandemia de COVID-19 a provocat o creștere temporară a acestui procent, dar tendința descendentă a continuat ulterior. „Ponderea este pe un trend uşor descendent în ultimul deceniu. După ce a atins un vârf de 40% în 2012, situaţia s-a îmbunătăţit timp de câţiva ani consecutivi, coborând la 30,8% în 2019. În 2020, odată cu izbucnirea pandemiei, ponderea populaţiei care nu putea face faţă cheltuielilor neprevăzute a crescut din nou, revenind la 32,5%”, a declarat un reprezentant Eurostat.
În prezent, pe lângă dificultățile legate de cheltuielile neprevăzute, aproximativ unul din cinci români trăiește în sărăcie severă, cu o rată de 17,2%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Conform statisticilor, Bulgaria și Grecia urmează cu 16,6%, respectiv 14%. Slovenia și Croația, pe de altă parte, raportează cele mai scăzute niveluri de sărăcie severă, sub 2%.
Aceste date evidențiază că, în ciuda progreselor din ultimii ani, o parte semnificativă a populației României continuă să fie expusă riscului economic. Experți în domeniul economic, precum profesorul Mihai Ionescu de la Universitatea din București, subliniază că „sărăcia și insecuritatea economică sunt probleme structurale care necesită măsuri eficiente din partea autorităților”.
De asemenea, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a lansat inițiative pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile, dar criticile abundă în ceea ce privește eficiența acestor programe. „Este nevoie de o abordare integrată care să vizeze nu doar asistența socială, ci și crearea de locuri de muncă și accesibilizarea educației”, a adăugat Ionescu.
În concluzie, deși există semne de îmbunătățire, situația economică a multor români rămâne precară. Este esențial ca autoritățile să continue să dezvolte politici economice care să sprijine categoriile vulnerabile și să reducă inegalitățile de venit.
Următoarele măsuri ar trebui să se concentreze pe creșterea accesului la educație și formare profesională, precum și pe stimularea economiei locale.