Olguţa Vasilescu: Guvernarea Ciolacu-Ciucă a fost benefică

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Lia Olguţa Vasilescu, primar al Craiovei, susţine că guvernarea Ciolacu-Ciucă a avut un impact pozitiv asupra economiei României, evidenţiind creşterea pensiilor şi dezvoltarea infrastructurii. În contrast, fostul premier Marcel Ciolacu critică măsurile actuale, afirmând că deficitul bugetar este o problemă majoră.

EN

Brief

Lia Olguţa Vasilescu claims that the Ciolacu-Ciucă government had a positive impact on Romania's economy, highlighting pension increases and infrastructure development. In contrast, former Prime Minister Marcel Ciolacu criticizes current measures, stating that the budget deficit is a major issue.

Olguţa Vasilescu: Guvernarea Ciolacu-Ciucă a fost benefică
Sursa foto: stirileprotv.ro

Declarații controversate la Antena 3

Primarul municipiului Craiova, Lia Olguţa Vasilescu, susţine că în timpul guvernării Ciolacu-Ciucă s-au făcut lucruri bune pentru România, ea afirmând că „pe deficitul acela” a crescut puterea de cumpărare şi s-au făcut autostrăzi în România.

Lia Olguţa Vasilescu a respins duminică seară, la Antena 3, ideea că guvernarea Ciolacu-Ciucă ar fi dăunat țării, motivând că în acea perioadă s-au făcut lucruri bune pentru România. „Acum ei nu le mai recunosc şi vorbesc despre deficit, în condiţiile în care pe deficitul acela s-au majorat pensiile, a fost cea mai mare creştere de pensii din istorie. Pe deficitul acela a crescut puterea de cumpărare a pensionarilor şi a angajaţilor cu 31%. S-au făcut, de asemenea, toate autostrăzile şi drumurile expres, 400 de kilometri de autostradă şi drumuri expres. Ce facem? Ne oprim?”, a declarat social-democrata Lia Olguţa Vasilescu, potrivit News.ro.

Ea a afirmat că toate ţările mari au deficit şi că acesta este necesar pentru dezvoltare. Totodată, Lia Olguţa Vasilescu a declarat că în timpul guvernării Ciolacu-Ciucă economia României a crescut. „Eu zic că avem o situaţie stabilă. Economia era pe un trend de creştere. Să nu uităm că am depăşit cinci ţări în perioada aceea de tristă amintire, cum zic ei, Ciucă şi Ciolacu. Am depăşit Portugalia la vremea respectivă, Cehia, Slovacia, Grecia şi aşa mai departe. Ne-am apropiat de cea a Poloniei. E adevărat, cu nişte împrumuturi pe care, încă o dată, le fac toate ţările. În afară de Germania, toate celelalte ţări merg pe împrumuturi”, a adăugat Olguţa Vasilescu.

Fostul premier Marcel Ciolacu l-a atacat în repetate rânduri pe succesorul său, Ilie Bolojan, şi a criticat dur măsurile adoptate de Guvern. În 18 noiembrie, fără a pronunţa numele prim-ministrului, Ciolacu spunea că „un om vrea să arate că e salvatorul omenirii” şi că „acel om, prin această atitudine, că nimic nu funcţionează, îndepărtează investitorii, măreşte singur dobânzile”.

Ciolacu cataloghează deficitul drept „o gogoriţă” şi susţine că, în perioada în care a construit autostrăzile, Spania a avut un deficit mai mare decât cel pe care îl înregistrează România. Această poziție a fost susținută și de analiști economici, care atrag atenția asupra importanței contextului internațional în evaluarea deficitului bugetar.

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2025, România a înregistrat un deficit bugetar de 6,2% din PIB, o situație similară fiind observată și în alte state membre ale Uniunii Europene. În acest context, specialiștii din economia românească subliniază că gestionarea deficitului este esențială pentru atragerea de fonduri europene, care pot sprijini dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice.

Pe de altă parte, criticii guvernării actuale, inclusiv analiști economici și politicieni din opoziție, susțin că măsurile adoptate de guvern nu sunt suficiente pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă. Aceștia atrag atenția asupra riscurilor asociate cu un deficit bugetar crescut, care ar putea conduce la o creștere a datoriilor publice și la o scădere a încrederii investitorilor.

În concluzie, disputa dintre susținătorii și criticii guvernării Ciolacu-Ciucă evidențiază complexitatea gestionării economiei într-un context internațional provocator. Este esențial ca autoritățile române să adopte măsuri echilibrate, care să asigure atât dezvoltarea economică, cât și stabilitatea financiară pe termen lung.

În următoarele luni, se așteaptă ca discuțiile privind bugetul național pentru anul 2026 să devină un subiect central în dezbaterea publică și politică din România.