Critici și observații diplomatice
Fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu a comentat în direct la Digi24 evoluțiile legate de planul de pace pentru Ucraina discutat la Geneva, analizând detalii ale tratatului și contextul diplomatic. Cioroianu a atras atenția că liderii ucraineni nu au primit recunoașterea cuvenită pentru eforturile lor, în timp ce Europa continuă să importe petrol din Rusia. El a criticat și momentul ales pentru negocieri: „Timingul acesta a fost considerat de unii analiști nepotrivit și niciun cadru diplomatic nu s-a pronunțat, pentru că am bănuit că Departamentul de Stat este, într-o bună măsură, jenat de acest deadline fixat de președintele Donald Trump, care își dorește reglarea situației până joi, de Thanksgiving. Din acest punct de vedere, vă dați seama că Marco Rubio și Departamentul de Stat nu prea pot să facă diplomație sub presiunea 'hai să facem un tratat până joi'."
Fostul ministru a subliniat că Marco Rubio se află într-o poziție dificilă între dorințele președintelui și funcționarii avizați ai Departamentului de Stat: „Rubio este, într-un fel, prizonier între un președinte care își exprimă dorințele foarte liber și un Departament de Stat al cărui personal sunt oameni care fac politica externă la firul ierbii.” Cioroianu a remarcat incoerențele apărute în comunicarea publică privind planul de pace: „A apărut informația că planul a fost scris de ruși, apoi că l-au scris americanii. S-a spus că avea 30 de puncte, nu 28, iar unul dintre punctele nepublice ar fi o alianță ruso-americană împotriva Chinei. Este foarte probabil ca ideea lui Trump să fie atragerea Rusiei în perspectiva unei confruntări economice cu China.”
Fostul ministru a explicat și ce rol au diplomații: „Donald Trump nu se poate duce la negocieri de la început până la sfârșit. Cei care vor negocia detaliile unor astfel de aranjamente vor fi diplomați. Observatorii scenei rusești au semnalat topica ciudată a frazelor din cele 28 de puncte, care par traduceri din rusă precum ‘reintegrarea Rusiei în circuitul economic internațional’. Aceasta ridică semne de întrebare despre cât din propuneri este efectiv negociabil.”
Referindu-se la poziția României, Cioroianu a apreciat că țara noastră a păstrat o linie prudentă și coerentă: „România nu a spus că are altă părere și nu trebuie să dramatizăm. Președintele României este la curent cu tot ce se întâmplă, inclusiv cu viitoarea vizită la Geneva, care încă nu are un orizont fix.” Fostul ministru a subliniat că unitatea europeană rămâne esențială și că pozițiile pro-Ucraina exprimate de alte state din regiune nu afectează coeziunea generală: „Chiar dacă situația pare nefericită, există o reunire a Europei, inclusiv poziția coerentă a Marii Britanii și a României. Deciziile finale depind de liderii implicați, dar diplomația rămâne cheia în negocieri.”
Puterile europene vin cu o contra-ofertă de pace pentru Ucraina, ca alternativă la planul propus de președintele american Donald Trump. Cele 24 de puncte ale europenilor au fost publicate de The Telegraph. Propunerile europenilor adaugă și introducerea unei monitorizări internaționale a încetării focului condusă de SUA și returnarea necondiționată de către Federația Rusă a tuturor copiilor ucraineni deportați. De asemenea, diferit față de planul SUA, planul european propune ca problemele teritoriale să fie discutate după încetarea focului, iar sancțiunile impuse Rusiei începând cu 2014 să poată fi supuse unei relaxări treptate și parțiale după obținerea unei păci sustenabile, dar să poată fi reintroduse în cazul încălcării acordului de pace, dar și ca Ucraina să fie reconstruită complet și compensată financiar, inclusiv prin activele suverane ruse care vor rămâne înghețate până când Rusia va compensa daunele produse Ucrainei.
Potrivit unei surse care a avut acces la document, contraoferta a fost redactată de aşa-numitul grup E3, format din Marea Britanie, Franţa şi Germania. 1. Încetarea războiului și aranjamente pentru a asigura că nu se va repeta, pentru a stabili o bază permanentă pentru pace și securitate durabile. 2. Ambele părți ale conflictului se angajează la o încetare totală și necondiționată a focului în aer, pe uscat și pe mare. 3. Ambele părți intră imediat în negocieri privind implementarea tehnică a monitorizării încetării focului, cu participarea Statelor Unite și a țărilor europene. 4. Este introdusă o monitorizare internațională a încetării focului condusă de SUA, realizată de partenerii Ucrainei. Monitorizarea va fi predominant la distanță, utilizând sateliți, drone și alte instrumente tehnologice, cu o componentă flexibilă la sol pentru a investiga presupusele încălcări. 5. Se va crea un mecanism prin care părțile pot depune rapoarte privind încălcările încetării focului, precum și pentru a investiga încălcările și a discuta măsuri corective. 6. Rusia returnează necondiționat toți copiii ucraineni deportați și strămutați ilegal. Procesul va fi sprijinit de partenerii internaționali. 7. Părțile aflate în conflict fac schimb de toți prizonierii de război („toți pentru toți”). Rusia eliberează toți civilii deținuți. 8. După asigurarea sustenabilității încetării focului, părțile iau măsuri pentru asistență umanitară, inclusiv vizite ale familiilor peste linia de contact. 9. Suveranitatea Ucrainei este respectată și reconfirmată. Ucraina nu este forțată să fie neutră. 10. Ucraina primește garanții de securitate puternice, cu caracter juridic obligatoriu, inclusiv din partea SUA (un acord similar Articolului 5) pentru prevenirea agresiunilor viitoare. 11. Nu este impusă nicio restricție asupra Forțelor de Apărare ale Ucrainei și asupra industriei de apărare, inclusiv cooperării internaționale. 12. Statele garante vor fi un grup ad-hoc de țări europene și țări ne-europene dispuse să participe. Ucraina este liberă să decidă asupra prezenței, armamentului și operațiunilor forțelor prietene invitate de guvernul Ucrainei pe teritoriul său. 13. Aderarea Ucrainei la NATO depinde de consensul din cadrul Alianței. 14. Ucraina devine membră a Uniunii Europene. 15. Ucraina este dispusă să rămână un stat non-nuclear în cadrul TNP. 16. Problemele teritoriale vor fi discutate și rezolvate după o încetare totală și necondiționată a focului. 17. Negocierile teritoriale pornesc de la actuala linie de control. 18. Odată ce problemele teritoriale au fost agreate, atât Rusia, cât și Ucraina se angajează să nu modifice aceste înțelegeri prin forță. 19. Ucraina redobândește controlul asupra Centralei Nucleare Zaporojie (cu implicarea SUA) și asupra Barajului Kahovka. Va fi stabilit un mecanism de transfer al controlului. 20. Ucraina beneficiază de treceri neîngrădite pe râul Nipru și de controlul Istmului Kinburn (Kinburn Split). 21. Ucraina și partenerii săi implementează cooperarea economică fără restricții. 22. Ucraina va fi reconstruită complet și compensată financiar, inclusiv prin activele suverane ruse care vor rămâne înghețate până când Rusia va compensa daunele produse Ucrainei. 23. Sancțiunile impuse Rusiei începând cu 2014 pot fi supuse unei relaxări treptate și parțiale după obținerea unei păci sustenabile, și pot fi reintroduse în cazul încălcării acordului de pace („snapback”). 24.
Vor începe discuții separate privind Arhitectura de Securitate Europeană, incluzând toate statele OSCE.