Superstiții afectează piața imobiliară
Case „blestemate” reprezintă subiectul principal al acestui articol. Pe piața imobiliară din Hong Kong, unde metrul pătrat depășește 26.000 de euro, superstițiile pot cântări mai mult decât economia. Locuințele marcate de tragedii, numite „hongza”, își pierd rapid valoarea, iar străinii sunt cei care profită de reducerile substanțiale.
În Hong Kong, stabilitatea unei proprietăți nu depinde doar de oțel și beton, ci și de factori invizibili: superstiții, încredere și feng shui. Pe o piață altfel matură, psihologia cumpărătorilor influențează prețurile la fel de mult ca macroeconomia. Așa-numitele „hongza”, adică locuințe asociate cu decese sau evenimente violente, sunt ocolite de majoritatea cumpărătorilor locali, chiar dacă se vând la prețuri mult sub nivelul pieței, relatează Agerpres.
Cel mai recent caz este cel al unei vile din zona exclusivistă The Peak, evaluată la 560 de milioane de dolari Hong Kong (circa 62 de milioane de euro). Moartea unei menajere filipineze în această locuință a dus la o prăbușire de 30% până la 40% a valorii estimative, potrivit experților citați de EFE.
În feng shui, o moarte violentă lasă o „energie perturbată” în spațiu, iar acest concept influențează în continuare deciziile de cumpărare. „Aceste tipuri de decese generează o stigmatizare care afectează cumpărătorii și chiriașii în mod diferit, în funcție de profilul lor”, explică Natalie Leslie, consultant la agenția imobiliară Home’R’Us.
Pentru mulți rezidenți de origine chineză, istoricul tragic al unei locuințe este un motiv suficient pentru a o evita complet. „Occidentalii nu ridică obiecţii, în timp ce locuitorii de origine chineză refuză chiar şi să viziteze un apartament cu un astfel de istoric, excluzând întregul etaj”, adaugă Leslie.
Diferențele culturale deschid însă ușa altora. „Străinii tind să nu fie impresionaţi, deşi recunosc dificultatea revânzării viitoare. Unii sunt dispuşi să cumpere proprietăţi unde au avut loc tragedii dacă există o reducere suficientă, știind că apoi vor putea să le revândă doar unui alt străin”, spune Leslie.
Pe piața închirierilor, diferențele sunt și mai vizibile. Expatriații acceptă aceste locuințe fără mari rețineri, în timp ce clienții locali nu vor nici măcar să le vadă.
Un agent imobiliar citat sub protecția anonimatului confirmă că vânzarea unui astfel de imobil este lentă: „Vânzarea unui «hongza» poate dura de două ori mai mult, dar la preţul corect, îşi va găsi un cumpărător”.
Legislația din Hong Kong obligă agenții imobiliari să dezvăluie orice deces petrecut într-o proprietate. Când cumpărătorii au dubii, apelează la Registrul Proprietății, care notează astfel de incidente la fiecare adresă.
Băncile și asigurătorii pot fi și ei reticenți. „Băncile sau asigurătorii pot respinge un împrumut dacă proprietatea apare în bazele de date legate de decese, deoarece lichiditatea sa viitoare este incertă”, avertizează Leslie.
Chiar dacă superstițiile continuă să influențeze piața, tinerii educați în străinătate încep să adopte o abordare mai pragmatică. „Mulţi tineri educaţi în afara Asiei manifestă mai puţină teamă, dar părinţii au încă un cuvânt de spus în decizia finală”, spune Leslie.
Creșterea numărului de expatriați conturează tot mai clar o „piață paralelă hongza”, cu o lichiditate modestă, dar în creștere, însă limitată aproape exclusiv la clienții non-asiatici.
Pentru investitorii străini, aceste proprietăți rămân oportunități rare într-un oraș unde prețurile imobiliare sunt printre cele mai ridicate din lume.
Pentru localnici, însă, superstițiile continuă să fie un criteriu de neignorat.