Salariile, prioritate în spitale
Premierul Ilie Bolojan a criticat în mod deschis sistemul medical din România, subliniind că serviciile oferite pacienților ar trebui să aibă prioritate față de cheltuielile administrative. "Avem în România multe spitale care sunt în situaţia în care peste 90% din bugetul pe care îl primesc este dedicat salariilor. În aceste spitale, ne-am dus pe toate sporurile la nivelul maxim. Ele sunt între un minim şi un maxim, dar ne-am dus la nivelul maxim", a declarat Bolojan în cadrul unei conferințe de presă desfășurată pe 20 noiembrie 2025 la Palatul Victoria.
Critica premierului vine pe fondul unei crize acute de resurse în spitale, unde fondurile destinate medicamentelor și dotărilor sunt insuficiente. Bolojan a subliniat că această situație duce la nevoia pacienților de a aduce medicamente de acasă sau de a achiziționa echipamente medicale, cum ar fi filtrele perfuzabile. "Este un fenomen neplăcut pentru că ești nevoit să aduci medicamente de acasă, să cumpere anumite dispozitive medicale, gen filtre perfuzabile", a declarat Rozalina Lapadatu, preşedintele Asociaţiei de Pacienţi APAA.
Experții în sănătate publică au propus diverse soluții pentru a remedia dezechilibrul financiar din spitale. Ioana Stancel, expert în sănătate publică, a afirmat: "Există un dezechilibru între personalul medical care furnizează servicii și restul personalului angajat în spitale, iar acest dezechilibru duce la creșterea foarte mare a anvelopei salariale. Se pot externaliza și crea centre de cost pe partea de contabilitate, achiziții, resurse umane sau juridic." Aceasta sugerează că transformarea direcțiilor de sănătate publică în autorități de administrare sanitară publică la nivelul județelor ar putea fi o soluție viabilă.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii, a adăugat că "aceste reforme care nu s-au făcut în 35 de ani nu se pot face peste noapte. Sistemul de sănătate este ca un organism viu." El a precizat că reclasificarea spitalelor ar putea fi finalizată până la sfârșitul anului 2025, iar în prima parte a anului viitor ar putea apărea actul normativ pentru a realiza cele trei categorii de gărzi și schimbarea normativului de personal.
Adrian Marinescu, managerul Institutului Matei Balş, a subliniat importanța unei normări corecte a personalului: "Este important ca atunci când vorbim de personal, fie el medical, auxiliar sau administrativ, să fie o normare corectă în raport cu acel spital. Fiecare angajat trebuie să îşi aducă aportul în mod real." Aceste măsuri sunt esențiale pentru îmbunătățirea serviciilor medicale oferite pacienților.
În același timp, specialiștii avertizează că, fără măsuri rapide, sistemul medical românesc riscă să se prăbușească. Marko Pavlovici, reporter Observator, a adus în discuție exodul medicilor: "În ultimii 8 ani, peste 7.400 de doctori au plecat în străinătate. Cei mai mulți în Germania, Franța sau Marea Britanie. 4 din 10 medici români se gândesc să emigreze, iar 3 din 10 să lucreze în mediul privat." Aceste statistici sugerează o criză profundă în rândul resurselor umane din sistemul de sănătate.
Una dintre soluțiile propuse de executiv este extinderea listei medicamentelor generice, care ar putea beneficia atât pacienții, cât și bugetul de stat. Recent, Guvernul a aprobat o extindere semnificativă a listei medicamentelor compensate și gratuite, incluzând 41 de noi tratamente în domenii precum oncologia, neurologia, bolile rare și pneumologia. Aceste măsuri sunt văzute ca un pas necesar pentru a sprijini pacienții și a reduce povara financiară asupra sistemului de sănătate publică.
În concluzie, situația bugetului spitalelor din România reflectă nevoia urgentă de reformă în sistemul de sănătate, cu scopul de a asigura servicii de calitate pentru pacienți.
Măsurile propuse de autorități și expertizele specialiștilor ar putea contribui la stabilizarea sistemului, dar este nevoie de acțiuni rapide și eficiente pentru a preveni o criză și mai profundă în viitor.