Impactul retragerii SUA
În timp ce Washingtonul presează Kievul să accepte planul de pace propus de administrația Trump, aliații europeni încearcă să înțeleagă cât de reală este amenințarea că SUA ar putea suspenda furnizarea de informații sensibile și chiar livrările de armament, scrie Politico. În paralel, unele capitale occidentale evaluează deja soluții pentru a compensa eventualele pierderi. „Capacitățile SUA sunt unice. Este evident pentru toată lumea — și sunt de neînlocuit chiar și în interiorul NATO”, spune James Appathurai, șeful interimar al acceleratorului de inovații în apărare al Alianței, DIANA. Totuși, afirmă el, evoluțiile tehnologice din sectorul comercial au deschis opțiuni care până acum câțiva ani nici nu erau imaginabile. Iar în cazul Ucrainei, imaginile din satelit rămân esențiale: ele permit anticiparea atacurilor rusești și ajustarea propriilor lovituri.
Appathurai, prezent la Forumul Internațional de Securitate de la Halifax (Canada), a indicat drept alternativă compania finlandeză ICEYE — inițial specializată în monitorizarea ghețarilor, dar devenită între timp furnizor pentru armatele Poloniei, Țărilor de Jos, Finlandei și Portugaliei. ICEYE furnizează deja date și Ucrainei, însă extinderea capabilităților sale rămâne un proces costisitor și lent. Vicepreședintele companiei, Joost Elstak, declara recent pentru DefenseNews că ICEYE operează „între cinci și zece” sateliți și vizează lansarea a încă 10–15 în următorii doi ani. Cererea europeană a crescut abrupt după ce președintele Trump a oprit temporar, în martie, schimbul unor date satelitare cu Kievul. La presiune au contribuit și amenințările lui Elon Musk privind restricționarea accesului Ucrainei la serviciul Starlink.
Comisarul european pentru industrie de apărare, Andrius Kubilius, amintește că Europa dispune deja de capabilități solide — de la sistemul de navigație Galileo la platforma de observare Copernicus. Dar în unele domenii decalajul față de SUA este încă vizibil. Alternativa europeană la Starlink, proiectul IRIS², nu va fi operațională înainte de 2030. În acest interval, UE încearcă să integreze capabilitățile spațiale ale statelor membre, spune Kubilius, care se declară încrezător că Europa poate acoperi mare parte din nevoile Ucrainei.
Deputatul conservator James Bezan amintește că Ottawa a furnizat în trecut imagini de la satelitul RADARSAT-2, capabile să dezvăluie mișcări de trupe pe și dincolo de granițele Ucrainei. Aceste date ar putea fi din nou puse la dispoziție dacă Washingtonul își retrage sprijinul. Chiar și așa, Bezan admite că există tipuri de informații clasificate, disponibile SUA în cadrul NATO și al alianței „Five Eyes”, la care Canada nu are acces. Șefa Statului Major al Apărării canadiene, generalul Jennie Carignan, atrage atenția că lipsa sprijinului american ar lăsa „goluri reale”, în special în ceea ce privește loviturile de precizie pe distanțe lungi — capacități necesare inclusiv pentru a lovi ținte de pe teritoriul rus. Totuși, spune ea, anumite misiuni ar putea fi preluate de drone sau alte platforme.
Absența totală a oficialilor americani de rang înalt la Halifax a alimentat incertitudinea partenerilor europeni, nevoiți acum să interpreteze singuri cât de ferme sunt avertismentele trimise de administrația Trump. Tensiunile au crescut după apariția detaliilor privind noul plan american de pace în 28 de puncte, catalogat de mulți observatori drept prea favorabil Moscovei. Documentul a stârnit neliniște în rândul aliaților europeni ai Kievului, iar mai mulți experți l-au considerat inacceptabil pentru Ucraina. Donald Trump a indicat data de 27 noiembrie drept „termen potrivit” pentru ca Kievul să accepte acordul. Mai multe publicații au scris că Washingtonul presează Ucraina, sugerând inclusiv tăierea fluxului de informații și armament. Totuși, sâmbătă, președintele american a negat că planul prezentat în această săptămână ar fi o ofertă finală. Negocierile urmează să fie reluate pe 23 noiembrie la Geneva, în format SUA–UE–Ucraina.
Aliații Ucrainei încearcă să compenseze în mod serios riscul ca Statele Unite să întrerupă schimbul de informații cu Kievul dacă Zelenski nu acceptă planul de pace propus de Trump. În același timp, unii iau în considerare modalitățile de a umple golurile în cazul unei astfel de evoluții, relatează Politico. James Appathurai, director interimar al programului NATO DIANA (Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic), a declarat că, deși capacitățile americane sunt „unice, evidente și de neînlocuit chiar și în contextul NATO”, au apărut între timp soluții comerciale care nu erau disponibile până acum câțiva ani. El a subliniat că imaginile satelitare reprezintă un domeniu în care sectorul comercial poate oferi Ucrainei un avantaj operațional considerabil. Observațiile în timp real din spațiu au fost esențiale în anticiparea atacurilor rusești și în direcționarea loviturilor ucrainene.
Appathurai a vorbit cu Politico la Forumul Internațional de Securitate de la Halifax (Canada), unde oficiali și specialiști în apărare s-au reunit pentru discuții anuale. Un exemplu de alternativă la furnizorii americani este compania finlandeză ICEYE, fondată inițial pentru monitorizarea gheții maritime, dar care în prezent furnizează servicii mobile de supraveghere și informații. ICEYE oferă deja sateliți militarilor din Polonia, Țările de Jos, Finlanda și Portugalia, precum și date Ucrainei. Totuși, adaptarea și extinderea acestor tehnologii poate fi un proces lent și costisitor, în timp ce nevoile Ucrainei sunt imediate. ICEYE, de pildă, se află încă în fază de creștere ca furnizor de apărare. Vicepreședintele companiei pentru misiuni, Joost Elstak, a declarat pentru DefenseNews că ICEYE are între cinci și zece sateliți operaționali și intenționează lansarea altor 10–15 până în 2026. Potrivit acestuia, interesul european pentru serviciile companiei a crescut semnificativ după ce președintele american Donald Trump a suspendat în martie schimbul de date satelitare cu Ucraina. Și amenințările lui Elon Musk de a limita accesul Ucrainei la serviciul Starlink au impulsionat căutarea unor alternative.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat la Halifax că Europa dispune deja de „o serie de capacități satelitare avansate”, inclusiv sistemul de navigație Galileo și platforma meteorologică Copernicus. Totuși, el a recunoscut că UE rămâne în urmă în anumite domenii, menționând Starlink ca exemplu. Sistemul european IRIS², văzut drept o alternativă, ar urma să devină operațional în 2030. Între timp, UE lucrează la integrarea resurselor spațiale ale statelor membre, a mai spus Kubilius, exprimându-și încrederea că Europa poate continua sprijinul pentru Ucraina.
În Canada, deputatul conservator James Bezan, fost ministru din umbră al apărării, a afirmat că Ottawa ar putea contribui la acoperirea unor eventuale lipsuri. Canada a furnizat în trecut Ucrainei imagini de la satelitul RADARSAT-2, care au permis monitorizarea activităților din proximitatea frontierelor. Bezan a spus că aceste livrări ar putea fi reluate dacă Statele Unite își reduc sprijinul în domeniul informațiilor. El a avertizat însă că anumite date colectate de SUA în cadrul NATO și al alianței „Five Eyes” nu sunt accesibile altor parteneri, ceea ce ar crea dificultăți suplimentare.
Șefa Statului Major al Apărării din Canada, generalul Jennie Carignan, a declarat că absența sprijinului militar american ar lăsa „diverse goluri”, inclusiv în ceea ce privește capacitățile de lovire la distanță lungă împotriva țintelor din Rusia. Ea a adăugat însă că pot fi identificate alternative, menționând utilizarea dronelor pentru o parte dintre aceste misiuni. Niciun oficial militar american nu a participat la forumul de la Halifax, lăsând delegațiile europene și reprezentanții NATO să speculeze asupra intențiilor reale ale administrației Trump.
Amenințarea lansată vineri, 21 noiembrie, pe un ton aproape ultimativ, de înalți oficiali americani — că Washingtonul ar putea opri furnizarea de informații dacă Volodimir Zelenski nu acceptă noul „plan de pace” — nu sperie așa de rău Kievul. Iar explicația e simplă: în 2025, nu mai vorbim despre primele luni ale invaziei ruse, când Kievul depindea masiv de ochiul sateliților americani. Astăzi, Forțele de Apărare ucrainene colaborează deja intens cu furnizori comerciali de imagini din satelit, confirmă atât experți occidentali, cât și foști oficiali. Analistul BBC Frank Gardner remarcă faptul că, în prezent, Ucraina are acces la o paletă mult mai largă de date, ceea ce o face mai puțin vulnerabilă la eventuale presiuni din partea Statelor Unite.
Aceeași evaluare o are și fostul ministru britanic al apărării, Ben Wallace, care subliniază că modul în care se colectează informațiile s-a schimbat radical în ultimii ani. „Lumea e alta. Sursele sunt altele. Capacitățile sunt mult mai diversificate”, spune Wallace.
Dar există un domeniu în care dependența Ucrainei rămâne totală — și aici presiunea americană lovește cu adevărat. Sistemele de apărare antiaeriană, în special bateriile Patriot, sunt esențiale pentru supraviețuirea țării. Europa poate completa proviziile doar parțial, insuficient pentru a menține o apărare coerentă pe termen lung. Lipsa sprijinului american ar crea un gol pe care Moscova l-ar exploata fără ezitare.
Pierdere care, avertizează experții, l-ar încuraja pe Vladimir Putin să împingă ofensiva cu și mai multă agresivitate, convins că Ucraina rămâne din nou fără plasa de siguranță occidentală.