Măsuri sociale pentru relansare
Lecția japonezilor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Guvernul de la Tokyo a aprobat vineri un pachet de stimulente în valoare de 21,3 trilioane yeni (aproximativ 135,5 miliarde dolari), în încercarea premierului Sanae Takaichi de a relansa economia încetinită și de a oferi sprijin gospodăriilor afectate de inflație, relatează CNBC. Programul, relatat de NHK, este structurat pe trei direcții: combaterea creșterii prețurilor, consolidarea economiei și întărirea capacităților de apărare și diplomație. Este cel mai mare pachet de acest fel de la pandemia de Covid-19.
Măsurile includ extinderea granturilor pentru administrațiile locale și subvenții pentru facturile la electricitate și gaze, care vor intra în vigoare în ianuarie, echivalentul a circa 7.000 yeni pentru o gospodărie obișnuită, pe parcursul a trei luni. De asemenea, guvernul va elimina temporar taxa pe benzină. Planul prevede și crearea unui fond pe 10 ani pentru dezvoltarea industriei navale, precum și măsuri necesare pentru creșterea cheltuielilor de apărare la 2% din PIB până în anul fiscal 2027. Executivul va elabora rapid un buget suplimentar pentru finanțarea programului, cu intenția de a-l adopta înainte de finalul anului, alături de partidele de opoziție dispuse să ofere sprijin.
Premierul Takaichi a declarat că pachetul va fi finanțat în principal din veniturile guvernamentale, iar diferența va fi acoperită prin emiterea de obligațiuni de stat, într-un volum mai mic decât cele 42,1 trilioane yeni emise anul trecut. Această strategie subliniază angajamentul guvernului japonez de a sprijini gospodăriile în fața provocărilor economice, prin măsuri directe care vizează bunăstarea cetățenilor.
Pe de altă parte, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut la 2,5% în octombrie, de la 2,6% în luna precedentă, iar România rămâne în fruntea clasamentului european, cu o creștere anuală a prețurilor de 8,4%, arată datele publicate miercuri de Oficiul de statistică al UE (Eurostat). Luna trecută, cele mai mici rate anuale ale inflației în rândul statelor membre au fost înregistrate în Cipru (0,2%), Franța (0,8%) și Italia (1,3%). La polul opus se află România, Estonia și Letonia, cu cele mai ridicate rate ale inflației, ceea ce ridică întrebări cu privire la eficiența măsurilor economice implementate în țară.
Comisia Europeană a publicat recent noile prognoze economice pentru România, care indică o reducere treptată a deficitului bugetar și o creștere economică modestă în următorii doi ani. PIB-ul real este estimat să crească cu 0,7% în 2025 (față de 0,9% în 2024), apoi cu 1,1% în 2026 și cu 2,1% în 2027, pe măsură ce presiunea măsurilor fiscale se atenuează. Încetinirea economică până în 2026 este atribuită incertitudinii politice și fiscale și, în special, măsurilor foarte dure de austeritate introduse de Guvern.
În 2025, consumul privat a scăzut din cauza înghețării salariilor, pensiilor și a creșterii taxelor, iar consumul public este de asemenea redus. Pentru 2026, Comisia estimează continuarea scăderii consumului privat, pe fondul unei inflații încă ridicate și al scăderii veniturilor reale. În schimb, investițiile private încep să se redreseze, iar formarea brută de capital fix ar urma să accelereze în 2026, susținută de îmbunătățirea încrederii și de finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Exporturile rămân reziliente, iar reducerea importurilor — determinată de scăderea consumului intern — va contribui la îmbunătățirea balanței comerciale, arată estimările Comisiei. Această situație subliniază necesitatea adoptării unor măsuri mai eficiente de relansare economică în România, în contextul în care lecțiile învățate din strategiile altor țări pot fi aplicate și în cazul nostru.
În concluzie, pachetul de stimulente al Japoniei oferă un exemplu de abordare proactivă în fața crizei economice, în timp ce România se confruntă cu provocări semnificative. Este esențial ca autoritățile române să analizeze aceste măsuri și să ia în considerare implementarea unor strategii similare pentru a susține gospodăriile și a stimula economia națională.
În perioada următoare, se așteaptă ca discuțiile privind reformele economice și măsurile sociale să devină tot mai urgente, având în vedere contextul internațional și nevoile interne ale populației.