Discrepanțe salariale mari
Președintele Nicușor Dan a declarat vineri, 21 noiembrie 2025, că Guvernul ar trebui să ia în calcul revenirea la o lege a salarizării unitare, având în vedere discrepanțele salariale semnificative dintre instituțiile bugetare. "Pe termen mediu, trebuie să revenim la o lege a salarizării unitare, pentru că există diferențe mari între instituții și între poziții echivalente în diferite instituții", a afirmat Dan. Potrivit unui raport al Ministerului Muncii, în 2023, diferențele salariale între funcționarii publici din diferite instituții au crescut cu 15%, ceea ce a dus la o migrație a personalului către unități cu salarii mai mari. Această situație a creat tensiuni în cadrul instituțiilor afectate, inclusiv la Administrația Prezidențială, unde angajații caută alternative mai avantajoase.
Nicușor Dan a subliniat că aceste discrepanțe nu doar că afectează moralul angajaților, dar și funcționarea eficientă a instituțiilor publice. "Oamenii de pe poziții echivalente trebuie să fie retribuiți echivalent", a adăugat el, făcând referire la nevoia urgentă de standardizare a salariilor. De asemenea, Dan a menționat că legea salarizării unitare adoptată anterior a fost modificată de sute de acte normative, ceea ce a dus la confuzie și inechitate.
În contextul discuției despre salariile bugetarilor, președintele a abordat și subiectul salariilor din educație, care au generat proteste din partea sindicatelor. "În primul rând, le spun să stea liniștiți, pentru că România este într-o alianță foarte puternică, NATO, care îi apără securitatea", a declarat Dan. El a explicat că pentru a susține această alianță, este necesar să se redistribuie fonduri, ceea ce ar putea implica tăieri în educație și sănătate. Această declarație a fost primită cu critici din partea sindicatelor, care consideră că prioritizarea bugetului pentru apărare nu ar trebui să vină în detrimentul investițiilor în educație.
Pe de altă parte, experții în politici publice avertizează că o astfel de redistribuire a resurselor ar putea afecta negativ sistemul de educație pe termen lung. Profesorul Ion Popescu, de la Universitatea din București, a afirmat că "o scădere a bugetului pentru educație va duce la o deteriorare a calității învățământului, ceea ce va avea implicații pe termen lung pentru țară". Aceasta este o preocupare validă, având în vedere că în 2024, România se confrunta cu o rată de abandon școlar de 17%, conform datelor Ministerului Educației.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află pe o poziție defavorabilă în ceea ce privește salariile din sectorul public. Conform Eurostat, în 2023, salariile bugetarilor din România erau cu 30% mai mici decât media europeană. Această situație poate duce la o pierdere a talentului în sectorul public, ceea ce ar putea afecta serviciile oferite cetățenilor.
Criticii din opoziție subliniază că măsurile de austeritate anunțate de Guvern ar putea exacerba problemele existente în sectorul public. "Tăierea salariilor nu este soluția, ci mai degrabă o abordare care va duce la o demotivare a angajaților și la o scădere a eficienței", a declarat senatorul Maria Ionescu, adăugând că ar trebui găsite soluții alternative pentru a crește veniturile bugetare, fără a afecta salariile angajaților.
În concluzie, revenirea la o lege a salarizării unitare pare a fi o soluție viabilă pentru a reduce discrepanțele salariale din sectorul public. Cu toate acestea, este necesar un dialog deschis între Guvern, sindicate și experți, pentru a găsi cele mai bune soluții care să asigure atât echitatea salarială, cât și sustenabilitatea bugetară.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru a stabili direcția pe care o va lua Guvernul în această privință.