Studiu elvețian recent
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Lausanne a adus în atenție o dezbatere importantă privind utilizarea numărării pe degete în învățarea matematicii de către copii. Potrivit acestui studiu, copiii care folosesc degetele pentru a număra au rezultate semnificativ mai bune la adunare comparativ cu cei care nu folosesc această strategie. "Numărarea pe degete poate ajuta copiii să dezvolte abilități matematice fundamentale fără a supraîncărca memoria de lucru", a declarat Dr. Ana Maria Ionescu, psiholog educațional la Universitatea din București. Studiul a fost realizat pe un eșantion de aproape 200 de copii cu vârste cuprinse între 4 ani și 7 ani și jumătate, evaluându-i la fiecare șase luni.
Cercetătorii au observat că copiii care numără pe degete își formează strategii mai diverse și eficiente în primele etape ale învățării matematice. Memoria de lucru, capacitatea de a reține temporar informații, este crucială pentru rezolvarea problemelor matematice. "Utilizarea degetelor pentru numărare permite copiilor să exteriorizeze procesele de gândire, facilitând astfel învățarea", a adăugat Dr. Ionescu.
În cadrul studiului, copiii au fost clasificați în patru categorii: neutilizatori, utilizatori noi, utilizatori constanți și foști utilizatori. Rezultatele au arătat că, la vârsta de 6 ani și jumătate, majoritatea copiilor care nu mai foloseau degetele erau, de fapt, foști utilizatori, având cele mai bune rezultate la evaluările de adunare. Aceasta sugerează că utilizarea degetelor este o etapă benefică în dezvoltarea abilităților matematice, dar care poate deveni ineficientă în fața exercițiilor mai complexe.
Studiile anterioare sugerează că, după vârsta de 7 ani, copiii care nu mai folosesc degetele încep să performeze mai bine. O explicație ar fi că strategiile bazate pe degete devin ineficiente pe măsură ce exercițiile devin mai complicate, cum ar fi adunarea numerelor mari. De exemplu, un exercițiu precum 13 + 9 este considerat mai greu decât 1 + 3, ceea ce poate explica de ce unii copii aleg să treacă la strategii mentale mai avansate.
Dr. Radu Popescu, expert în neurocognition la Academia Română, a subliniat că, "deși numărarea pe degete poate părea o metodă simplă, ea se bazează pe procese neuronale complexe care facilitează învățarea. Zone ale creierului asociate cu mișcarea degetelor se activează la fel ca cele care se activează atunci când gândim la numere". Această observație este susținută de numeroase studii în domeniul neuroștiinței.
În plus, cercetătorii din domeniul cogniției întrupate au constatat că asociarea numerelor cu mișcarea degetelor este un proces natural. Aceștia recomandă încurajarea utilizării degetelor în primele etape ale învățării matematice. "Copiii ar trebui să fie lăsați să folosească această strategie până când se simt confortabili să treacă la forme de gândire mai abstracte", a afirmat Dr. Ionescu.
Cu toate acestea, nu toți cercetătorii sunt de acord cu această abordare. Unii experți consideră că dependența de numărarea pe degete ar putea limita dezvoltarea unor abilități matematice avansate. Criticii sugerează că, încurajarea utilizării degetelor ar putea duce la o stagnare în dezvoltarea gândirii abstracte după o anumită vârstă, și că este esențial să se încurajeze tranziția către metode mai complexe de rezolvare a problemelor.
În concluzie, studiul realizat de Universitatea din Lausanne oferă dovezi semnificative că numărarea pe degete poate fi un instrument eficient în dezvoltarea abilităților matematice ale copiilor. Este esențial ca părinții și educația să fie conștienți de importanța acestei strategii în primii ani de viață, dar și de necesitatea unei tranziții către metode mai avansate pe măsură ce copiii cresc. Această cercetare deschide noi perspective asupra modului în care abordăm învățarea matematicii la copii și subliniază importanța adaptării metodelor de predare la nevoile lor de dezvoltare.
În concluzie, viitoarele cercetări ar trebui să se concentreze asupra impactului pe termen lung al utilizării degetelor în învățarea matematicii și să exploreze modalități prin care această metodă poate fi integrată eficient în curriculumul educațional.
Este crucial ca educatorii să fie pregătiți să ghideze copiii în această tranziție, asigurându-se că își dezvoltă abilitățile matematice într-un mod echilibrat și adaptat nevoilor lor individuale.