Situația finanțării sănătății
Un studiu recent realizat de Academia de Studii Economice arată că asigurații români suportă din propriul buzunar 30% din cheltuielile necesare serviciilor de sănătate de care beneficiază, procent mult mai mare decât în alte țări europene. Această afirmație a fost făcută de Horațiu Moldovan, șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), într-o emisiune difuzată pe Medika Tv. "Din 10 lei, 3 lei îi scoate pacientul din buzunar. Acesta nu este normal, nu se întâmplă niciunde în lumea civilizată", a declarat Moldovan, subliniind că în alte state europene, contribuția pacienților pentru servicii medicale este mult mai mică datorită existenței asigurărilor complementare.
Datele recente arată că, în România, pacienții plătesc direct pentru consultații, medicamente, investigații și tratamente, ceea ce reprezintă o povară financiară considerabilă. Conform Eurostat, România este pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile de sănătate pe cap de locuitor, alocând anual doar 971 de euro pentru fiecare cetățean. Aceasta este de aproape patru ori mai puțin decât media UE, care depășește 3.800 de euro.
Situatia devine și mai alarmantă având în vedere că o mare parte a bugetului de sănătate al României este consumată de salariile angajaților din sistem. Premierul Ilie Bolojan a declarat că aproximativ 80% din bugetul spitalelor este destinat salariilor, ceea ce limitează resursele disponibile pentru alte cheltuieli esențiale, cum ar fi medicamentele și echipamentele medicale. "O treime dintre spitale cheltuiesc peste 80% din buget doar pentru salarii", a adăugat Bolojan.
Moldovan a subliniat că, în alte state europene, contribuția pacienților pentru servicii medicale este compensată prin asigurări complementare, fie de stat, fie private, ceea ce reduce semnificativ povara financiară asupra acestora. "Este esențial să dezvoltăm un sistem complementar de asigurări și să introducem facilități fiscale pentru a încuraja atât angajatorii, cât și angajații să investească în asigurări de sănătate", a afirmat Moldovan.
Chiar dacă bugetul CNAS a crescut în 2024-2025 de la 75 la 80 de miliarde de lei, sistemul de sănătate românesc continuă să fie subfinanțat. Conform estimărilor, mai este nevoie de 3 miliarde de lei până la sfârșitul anului pentru a acoperi cheltuielile cu spitalele, medicamentele și serviciile conexe. Ca procent din produsul intern brut, România alocă doar 5,7% din PIB pentru sănătate, o valoare inferioară comparativ cu alte state europene, cum ar fi Ungaria (6,4%) și Irlanda (6,6%).
În contrast, țările din Europa Occidentală investesc semnificativ mai mult în sănătate: Germania alocă 11,7% din PIB, Franța 11,5%, iar Austria și Suedia 11,2%. În total, statele UE au cheltuit în 2023 1.720 de miliarde de euro pentru sănătate, echivalentul a 10% din PIB-ul Uniunii. Această discrepanță în alocarea fondurilor ridică întrebări importante cu privire la viabilitatea și eficiența sistemului de sănătate din România.
În contextul acestor provocări, Moldovan a reiterat necesitatea reformării structurii de finanțare a sănătății în România, pentru a asigura un sistem mai echitabil și mai accesibil pentru toți cetățenii. Propunerile sale de facilități fiscale pentru asigurările complementare ar putea reprezenta un pas important în direcția corectării dezechilibrelor actuale. De asemenea, este crucial ca autoritățile să ia măsuri rapide și eficiente pentru a garanta că pacienții nu sunt lăsați să suporte o povară financiară atât de mare pentru îngrijirea sănătății.
În concluzie, este evident că sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări majore, iar soluțiile propuse de șeful CNAS ar putea contribui la îmbunătățirea situației.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru implementarea acestor reforme și pentru a asigura o sănătate mai bună pentru toți românii.