Discrepanțe în statisticile MAI
O discrepanță notabilă între numărul mare de semnalări de cazuri de violență domestică și scăderea dosarelor penale deschise în primele zece luni ale anului 2025 ridică semne de întrebare în spațiul public. Deși intervențiile polițiștilor au crescut semnificativ, rezultatul final pare să indice o diminuare a infracțiunilor grave, situație ce a necesitat o clarificare din partea Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Secretarul de stat în cadrul MAI, Bogdan Despescu, a explicat marți, 18 noiembrie, diferența dintre o simplă sesizare și o faptă care îmbracă latura penală. Creșterea intervențiilor, a arătat Despescu, nu este neapărat sinonimă cu o creștere a infracțiunilor, ci mai degrabă cu o solicitare sporită de asistență pentru diverse tensiuni familiale. Acesta a clarificat că autoritățile vorbesc de sesizări, pe diferite căi, cele mai multe prin 112, și nu vorbesc de sesizări cu caracter penal, ci de aspecte care țin de, poate, neînțelegeri în familie, poate de ameninţări în familie sau poate de un scandal în familie care nu îmbracă latura penală.
În cadrul conferinței de presă, Despescu a răspuns la întrebarea privind numărul mai mic de dosare penale, în ciuda celor peste 2.000 de sesizări suplimentare față de perioada similară a anului trecut. El a insistat că, la fața locului, forțele de ordine sunt cele care fac distincția crucială. Un apel la 112 sau o sesizare nu înseamnă automat o infracțiune. Misiunea polițiștilor este de a verifica faptele, iar de multe ori intervenția vizează doar aplanarea unor neînțelegeri sau scandaluri fără caracter penal. Secretarul de stat a explicat că, cu ocazia verificărilor în teren, se stabileşte dacă sesizarea care face obiectul apelului se confirmă – deoarece au fost și situații de acest gen – și dacă această sesizare îmbracă forma penalului.
„Iată că, din analiza efectuată de IGPR, situaţia se prezintă, după cum aţi spus şi dumneavoastră, mai multe sesizări în care am fost solicitaţi să intervenim, dar mai puţine dosare penale. La faţa locului, faptele constatate nu au fost de natură penală, care să ne oblige să întocmim dosare penale”, a declarat acesta.
Datele oficiale prezentate de adjunctul șefului Poliției Române, Eduard Mirițescu, oferă o imagine de ansamblu. Acesta a anunțat luni că, în intervalul menționat, polițiștii au intervenit la un număr impresionant de 113.144 de semnalări în contextul violenţei domestice, fiind cu 2.115 mai multe faţă de perioada similară a anului trecut. Conform declarației lui Mirițescu, aceste intervenții s-au împărțit între 54.996 în mediul urban şi 58.148 în mediul rural.
În același timp, Mirițescu a confirmat și scăderea numărului de dosare penale, subliniind că la nivel naţional, în această perioadă, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenţei domestice a scăzut cu 19,4% (reprezentând 9.816 fapte mai puțin) faţă de perioada similară a anului 2024, ajungând de la 50.614 la 40.798 de fapte. Această scădere a fost observată și în cazul omorurilor asociate fenomenului, unde numărul a scăzut de la 86 în anii 2023 și 2024 la 68 în 2025, în primele 10 luni.
Poliția Română transmite că intervine în mod constant și ferm în astfel de cazuri, iar multe vieți au fost salvate datorită acțiunilor rapide ale polițiștilor. „Nicio persoană care a solicitat montarea brățării electronice pentru monitorizarea agresorului și a respectat condițiile de utilizare nu a devenit victimă a unei infracțiuni de omor. Acest instrument funcționează și salvează vieți”, arată IGPR.
În concluzie, deși numărul sesizărilor de violență domestică a crescut, scăderea dosarelor penale sugerează o necesitate de a reanaliza modul în care aceste situații sunt gestionate de autorități. Este esențial ca intervențiile să se concentreze nu doar pe numărul de apeluri, ci și pe natura acestora și pe soluționarea conflictelor înainte ca acestea să escaladeze.
Autoritățile trebuie să continue să îmbunătățească mecanismele de suport pentru victime și să asigure o intervenție eficientă în cazurile de violență domestică.